Ce facem cu Parcul Herăstrău…sau ce NU trebuie să mai facem?!

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a încercat să afle, de la experți - arhitecți, peisagiști, dar și de la Societatea civilă cum ar trebui să procedeze Municipalitatea pentru restaurarea Parcului Herăstrău.

Edilul a cerut răspunsuri la întrebări concrete, precum: cum trebuie să arate mobilierul din parc, băncile, cum trebuie să arate coșurile de gunoi, ce tipuri de arbori, arbuști și plante ar trebui plantate, pista de biciclete își are sau nu locul pe aleea din jurul Lacului Herăstrău sau unde ar trebui intervenit prima dată?

Peisagistul Alexandru Mexi a recomandat alcătuirea, împreună cu specialiștii, a unui Masterplan pentru intervențiile în Parcul Herăstrău, din care, apoi, ar putea fi luate anumite porțiuni, astfel încât intervențiile să poată fi fazate, dar, în același timp, Parcul Herăstrău să își păstreze unitatea și valorile culturale și de vegetație.

Peisagista Diana Culescu a insistat pe faptul că, pentru protejarea Parcului Herăstrău,, ar trebui pornit de la ceea ce nu ar mai trebui făcut. Este vorba despre operațiuni care costă foarte mult, precum strângerea frunzelor sau îndepărtarea stratului vegetal, și lipsesc solul de elementele necesare copacilor.

Solul mort, fără elementele necesare susținerii vieții este principala cauză pentru care Parcul Herăstrău a pierdut circa 30%dintre copaci, nu îmbătrânirea acestora.

„Parcul Herăstrău 𝐚 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐮𝐭 𝐝𝐞𝐣𝐚 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟑𝟎% 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐛𝐨𝐫𝐢 și 𝐬𝐞 îndreaptă 𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐠𝐢𝐧𝐨𝐬 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝟓𝟎%, 𝐢𝐚𝐫 𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐬𝐞 întâmplă 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐚𝐧 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐭𝐮𝐥.

Fără Registrul Verde, aceste pierderi nu pot fi cuantificate exact, iar dezastrul este perceput la adevărata sa valoare doar de cei care au învățat să evalueze dintr-o privire starea vegetației și direcția înspre care se îndreaptă aceasta.

Am selectat câteva zone din Herăstrău unde am marcat în 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐛𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐬-𝐚𝐮 𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐮 dispărut 𝐜𝐮 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐥 între 𝟐𝟎𝟐𝟑-𝟐𝟎𝟐𝟓. Este vorba despre: intrarea dinspre Piața Presei, lângă restaurantul „La Teatru”, masivele care încadrează axul ce pornește dinspre Piața Charles de Gaulle, intrarea dinspre Restaurantul Pescăruș, poziționată la nord față de zona Roaba de Cultură, intrarea dinspre Arcul de Triumf și masivele care încadrează axul aferent zonei de la ”roata mare” (intrarea dinspre Șoseaua Nordului)”, explică Diana Culescu.

Plantarea altor arbori nu este o soluție pentru înlocuirea copacilor morți, pentru că, solul fiind mort, copacii nou plantați rezistă doi-trei ani cu resursele din pepiniera de unde au fost aduși, apoi, mor și ei și trebuie înlocuiți, explică peisagista Diana Culescu.

„Iar a planta alți arbori nu mai este de foarte mult timp o soluție pentru a îndrepta situația dezastroasă din Herăstrău deoarece solul acestui parc istoric este mort, adică microorganismele care ajută arborii să își ia hrana din sol au fost distruse prin strângerea obsesivă a frunzelor uscate și prin expunerea solului cauzată de tăierea compulsivă a stratului vegetal.

Arborii din Herăstrău nu mor din cauză că ar fi bătrâni – parcul înglobează specii care ar trebui să reziste 200-300 de ani în mediul urban, iar Herăstrăul are mai puțin de 100 de ani, ci pentru că administrația publică nu își face treaba, deși cheltuie anual sume importante din bugetul public pentru gestionare”, a declarat Culescu.