Ziua Internațională a Libertății Presei

Libertatea de exprimare reprezintă un drept fundamental pentru orice om din lume, așa cum este scris și în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Chiar și așa, acest drept este încălcat de mulți.

Pe 3 mai, atât România, cât și alte țări din lume sărbătoresc Ziua Mondială a Libertății Presei. În această zi sunt comemorați jurnaliștii care și-au pierdut viața, apărând libertatea de exprimare. 

Am fost curioși să aflăm de la cetățenii Capitalei cum văd ei reprezentarea jurnalistică  în societate, în zilele noastre.

„Avem această lipsă de a plăti pentru conținutul jurnalistic”

Pe lângă bucureșteni, am fost interesați să aflăm ce păreri au persoanele care activează în domeniul jurnalistic despre libertatea presei. 

Printre ei s-a numărat directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Cristina Lupu, care a declarat că pentru ea libertatea presei înseamnă dreptul jurnaliștilor de a pune întrebări, de a primi informații, de a putea să tragă la răspundere oamenii puternici ai zilei.

Cu toate acestea, directorul executiv a mai adăugat că sunt probleme din punct de vedere financiar atunci când faci un conținut jurnalistic liber: „Există publicații care își fac treaba extraordinar într-un context în care banii sunt din ce în ce mai puțini. Fără bani este foarte greu să faci muncă de calitate, indiferent că vorbim de jurnalism sau de grădinărit, ai nevoie să-ți finanțezi activitatea. Noi nu plătim pentru conținut. Noi ca cetățeni avem această lipsă de a plăti pentru conținutul jurnalistic și asta se simte deoarece dacă nu plătim noi pentru conținutul jurnalistic, plătește altcineva. În general, politicienii sau companiile mari”.

De asemenea, Cristina Lupu consideră că sunt și alte probleme decât cea financiară, făcând referire la informațiile de interes public.

„De multe ori, autoritățile nu respectă legea liberului acces la informațiile de interes public și nu răspund la întrebările jurnaliștilor. Avem exemple chiar și de la Guvern când jurnaliștilor ori nu li se răspunde la întrebări, ori sunt lăsați jurnaliștii ucraineni să intre în Guvern, în timp ce jurnaliștii români stau afară”, a mai spus directorul executiv CJI.

„Eu cred că ne va fi din ce în ce mai greu”

Florin Râșteiu este jurnalist la Buletin de București, iar pentru el libertatea presei înseamnă un element fără de care nicio democrație nu poate funcționa

Cât despre starea presei libere în România, jurnalistul a spus că mulți oameni care activează în acest domeniu sunt dați în judecată pentru a fi intimidați: „Dacă intrăm puțin în portalul de instanțe, putem observa că din ce în ce mai mulți afaceriști, politicieni, oameni despre care jurnaliștii au scris despre actele lor de corupție încep să dea în judecată jurnaliștii și presa, și să facă aceste procese de tip SLAPP pentru a intimida jurnaliștii să nu mai fie incomozi, să nu mai scrie despre lucrurile care nu se întâmplă corect în România. Din acest punct de vedere e destul de rău și urmează să fie complicat pentru jurnaliști”.

Florin Râșteiu povestește că amenințările la adresa jurnaliștilor din România s-au schimbat în ultimii 10-15 ani. Dacă înainte oamenii presei intrau miraculos cu mașina într-un copac sau erau bătuți în scările de bloc ale Capitalei, astăzi lucrurile s-au schimbat, mai ales în zona de criminalitate organizată. 

„Pentru interlopi nu mai este rentabil să vină să te bată și să te intimideze la modul fizic. Ei s-au transformat în niște afaceriști la costum care au în spatele lor armate de avocați care fac aceste procese, iar acest lucru este un trend european. Dacă vorbim de Marea Britanie unde un proces este foarte costisitor, jurnaliștii de investigație de acolo se gândesc de 20 de ori înainte să scrie un articol despre niște oameni influenți și despre niște corporații care fac rău oamenilor”, a mai adăugat jurnalistul.

Întrebat cum vede el viitorul presei libere în România, Florin crede că ne va fi din ce în ce mai rău, cu sau fără o extremă dreaptă majoritară în Parlamentul României. Crede că amenințările la adresa jurnaliștilor sunt din ce în ce mai multe.

„Jurnaliștii au o responsabilitate și față de ei înșiși”

Pentru Emilia Șercan, jurnalistă la PressOne și profesor universitar al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București, libertatea presei  înseamnă un pilon fundamental pentru modul în care poate să funcționeze o democrație.

„De ce spun lucrul acesta? Pentru că de-a lungul anilor, de-a lungul istoriei și a secolelor de când există presă, am văzut că democrațiile au putut să fie consolidate, oamenii au putut să știe mai bine ceea ce se întâmplă cu ajutorul jurnaliștilor care i-au informat”, a spus jurnalista.

Emilia Șercan crede că presa din România nu este într-o situație rea, dar nici în una pozitivă. Potrivit indexului realizat de Reporteri fără Frontiere, presa românească este mai jos de locul 50. Profesoara spune că este un lucru bun că la noi în țară nu au existat jurnaliști care să fie închiși pentru munca lor sau asasinați. 

Cât despre responsabilitățile unui jurnalist, Emilia Șercan afirmă că oamenii care lucrează în acest domeniu trebuie să fie credibili în fața cetățenilor, să documenteze informațiile cu bună credință, să transmită informații corecte și coerente, să aibă o responsabilitate față de colegii de redacție și o responsabilitate față de ei înșiși.

„Este o meserie care este încărcată de responsabilitate și încărcată de povara adevărului pe care tu trebuie să-l spui. Bineînțeles, nu adevăr filozofic, nu adevăr așa cum este el înțeles de către juriști, ci adevărul jurnalistic așa cum poți tu să-l documentezi cu toată buna credință și cu toate instrumentele pe care le ai la îndemână”.

Cât despre viitorul presei, Emilia Șercan spune că acesta s-ar îmbunătăți doar dacă partidele politice vor înceta să mai plătească o parte a presei de la noi cu bani de la guvern.

„Mi-e teamă că mentalitatea în presă acum este foarte rea”

Mircea Marian este jurnalist la defapt.ro și consideră că starea libertății în România este una foarte rea deoarece este dependentă de banii statului: „Când depinzi de banii de la stat, ești practic angajatul celui care te plătește. Mă refer la faptul că subvențiile de la partide se duc spre unele redacții private și distorsionează adevărul”.

De-a lungul carierei sale de jurnalist, Mircea Marian a fost amenințat, de către anumiți politicieni, pentru materialele realizate și a simțit de multe ori presiunile de natură economică, însă aceste lucruri nu l-au oprit să-și continue treaba.

„O presă liberă vom putea avea atunci când nu va mai depinde de banii de la stat. În acest moment, însă, nu vom avea. Atâta vreme cât anual, după opinia mea, câteva zeci de milioane de euro se scurg către mass-media. Abia atunci putem discuta. Mi-e teamă că mentalitatea în presă acum este foarte rea. Multor colegi li se pare normal să ia bani de la diverse partide”, a mai explicat jurnalistul.

Istoricul Zilei Mondiale a Libertății Presei

Această zi internațională, care este sărbătorită anual pe 3 mai, a fost adoptată de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. 

Scopul ei este de a conștientiza importanța libertății presei și de a reaminti că oricine trebuie să respecte dreptul la libertatea de exprimare, regăsit în articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948.

Autor: Andy Ciotir