Bucureștiul creează adăposturi climatice pentru protecția populației
Autoritățile caută soluții pentru protejarea populației în perioade de caniculă și ger.
Articol de Monica Liche, 28 aprilie 2026, 16:57
Ce sunt adăposturile climatice și cum funcționează
Proiectul adăposturilor climatice pornește de la infrastructura deja existentă în oraș. Nu se construiesc spații noi, ci se deschid pentru public clădiri și zone care pot oferi protecție în perioadele de temperaturi extreme. Inițiativa urmărește acces rapid, gratuit și distribuție cât mai largă în oraș.
„Am identificat peste 100 de sedii care ar putea fi deschise populației pentru a se răcori sau să se încălzească în perioada gerului. Ne propunem ca această rețea, anul acesta, să ajungă la 30 de locații, urmând ca anul viitor să ajungem la minimum 80 de locații pregătite pentru a sprijini populația din municipiul București. Avem două componente: adăposturi climatice interioare, în sediile instituțiilor, și adăposturi exterioare, în parcuri sau curți ale instituțiilor.” – Bogdan Sabo, consilier general PMB
Căldura extremă devine problemă de sănătate publică
Schimbările climatice cu care se confruntă Bucureștiul în ultimii ani stau la baza acestei idei. Temperaturile ridicate nu mai sunt episoade izolate. Ele au devenit o constantă a zilelor de vară, cu impact direct asupra sănătății.
„În București, temperaturile în luna iulie au trecut de 40 de grade zile la rând. În nopțile din București, temperatura nu mai scade sub 20 de grade. Sunt studii care arată că rata mortalității asociată cu căldura este foarte mare. București a ajuns una dintre capitalele foarte fierbinți și problema este una de sănătate publică.” – Gabriela Dinu, consilier general PMB
Condiții minime pentru includerea în rețea
Fiecare locație trebuie să respecte criterii clare. Nu este vorba doar de un spațiu umbros, ci de condiții minime care să permită utilizarea în siguranță. Evaluarea este făcută oficial, de către administrație.
„Se face o evaluare pentru fiecare locație în parte, să aibă temperatură controlată, acces la sursă de hidratare și acces la un obiect sanitar. În fiecare instituție există cel puțin o trusă de prim ajutor, iar în unele sunt și defibrilatoare automate. În caz de urgență, se apelează 112.” – Bogdan Sabo, consilier general PMB
Acces și informare
Utilitatea proiectului depinde de vizibilitate. Fără informare clară, rețeaua rămâne inutilizată. Autoritățile pregătesc un sistem mixt de comunicare, fizic și digital.
„ Bineînțeles că trebuie să arătăm cetățenilor din București că există astfel de adăposturi, că altfel nici măcar nu vor ști de ele.
(…)Astfel, în toate mijloacele de transport din București vrem să existe o astfel de informare permanentă, pentru că, e clar, oamenii circulă cu mijlocul de transport, deci, cumva, mai au de mers și pe jos o bucată de drum și atunci trebuie să știe unde există aceste adăposturi climatice.” – Gabriela Dinu, consilier general PMB
Toate adăposturile climatice vor putea fi găsite pe o hartă interactivă.
„De asemenea, am discutat cu reprezentanții din Primăria Capitalei care se ocupă de partea de IT și ei vor realiza această hartă interactivă pe care să se vadă toate aceste adăposturi și avem deja o siglă făcută și atunci toate aceste adăposturi vor fi semnalizate pe hartă și atunci când vedem acel semn cu adăpostul climatic știm că acolo este.” – Gabriela Dinu, consilier general PMB
Un oraș fără plan integrat de adaptare
Acest proiect este o intervenție punctuală, într-un București care nu are încă o strategie bine definită de adaptare la toate aceste schimbări climatice. Este un prim pas în această direcție, nu o soluție completă.
„La nivelul Municipiului București, într-adevăr, ne lipsește o strategie de adaptare la schimbările climatice. Acesta ar fi primul proiect concret pentru această problemă reală a orașului. Am identificat și un apel de fonduri europene, un proiect pe Horizon, pentru adaptarea la aceste schimbări. Vor fi realizate studii pentru a identifica zonele afectate de insulele de căldură și categoriile de populație cele mai expuse, astfel încât, pe baza acestor date, să putem lua măsuri concrete, țintite pe anumite zone.” – Bogdan Sabo, consilier general PMB
