Daniel David, fost ministru al Educației: „Profesorii nu au nevoie de anomalii, ci de salarii motivante”

Fostul ministru al Educației și Cercetării, profesorul universitar Daniel David, trage un semnal de alarmă și cere Guvernului să onoreze promisiunile făcute sistemului de educație și cercetare în negocierile privind noua lege a salarizării unitare.

Salariul debutantului, raportat la media pe economie

Într-o poziție publică detaliată, Daniel David reamintește că, de la preluarea mandatului de ministru la sfârșitul anului 2024, a susținut constant că salariul profesorului debutant și al asistentului universitar trebuie să aibă drept referință salariul mediu brut pe economie – un angajament asumat deja prin OUG 57/2023, în urma grevei din 2023. David precizează că salariul de bază trebuie să acopere activități clar definite și raportate la standarde OECD, iar diferențierile în funcție de performanță – atât de incluziune și progres, cât și de excelență – să fie realizate prin bonusuri și premii distincte.

Cercetătorii, egali ca salarizare cu cadrele didactice universitare

Un al doilea angajament asumat de fostul ministru vizează personalul din cercetare: salariile acestuia trebuie să fie egale cu ale personalului didactic universitar echivalent ca funcție, conform Legii 183/2024 și unui jalon PNRR pe care David l-a susținut și din postura de rector al Universității Babeș-Bolyai. El invocă și Reforma QX, demarată în 2025, ca mecanism care asigură o utilizare mai eficientă a fondurilor în cercetare-dezvoltare-inovare.

Anomaliile din sistem, expuse public

Fostul ministru critică dur practicile care au substituit în timp salariile motivante: fragmentarea claselor pentru a genera norme la plata cu ora – ajungându-se la clase de a VIII-a cu doar 1–7 elevi –, calculul distorsionat al valorii orei (raportat la 18 ore de predare, nu la programul real de 40 de ore săptămânal) și degrevările excesive care duceau la plata dublă a aceleiași ore. Aceste mecanisme, introduse chiar de factorul politic, au afectat calitatea actului educațional și au rigidizat sistemul, avertizează David.

Măsurile din 2025, o stabilizare – nu o renunțare la angajamente

Daniel David subliniază că reducerile operate în a doua jumătate a anului 2025 au vizat exclusiv stabilizarea financiară a sistemului în contextul crizei bugetare, nu abandonarea promisiunilor privind salarizarea. Reducerea normelor la plata cu ora la jumătate, care a dus la creșterea normei didactice cu două ore săptămânal – în jurul mediei europene –, a fost validată de Curtea Constituțională și nu a modificat timpul total de lucru de 40 de ore.

Așteptările față de legea salarizării unitare

Fostul ministru spune că varianta legii care circulă în prezent în spațiul public nu reflectă angajamentele asumate față de sistemul de educație și cercetare, dar că premierul a confirmat că nu există încă o variantă finală agreată. David precizează că în 2025 educația a beneficiat de cel mai mare buget consolidat din ultimii 20 de ani – depășind 4% din PIB –, deși acesta rămâne sub angajamentele publice și legale. „Acum, ca urmare a măsurilor din 2025, avem paradigme și mecanisme mai sănătoase. Să nu ne mai temem să investim”, conchide Daniel David, solicitând onorarea promisiunilor față de cadrele didactice și cercetători.