Izolarea afectează sănătatea și calitatea vieții vârstnicilor

Dimensiunea fenomenului în mediul urban

Studiile recente arată că izolarea socială în rândul vârstnicilor nu este o excepție. Vorbim de o realitate constantă pentru sute de mii de oameni. În mediul urban, unde densitatea populației este mare, lipsa contactului uman devine și mai vizibilă.

„Avem niște cifre și dimensiunea fenomenului e mapată. În studiul pe care l-am făcut în orașele din România, aproape 300 de mii de vârstnici se confruntă cu singurătatea. Este o cifră mai mică decât în 2021, dar rămâne mare și îngrijorătoare. Ne imaginăm că acești oameni trăiesc în blocuri, înconjurați de alți oameni și cu toate acestea în continuare nu le bate nimeni la ușă, nu au parte de un contact social.”

Lipsa contactului uman real

Singurătatea nu înseamnă absența totală a interacțiunilor. Diferența apare între contactul funcțional și cel emoțional. Mulți vârstnici interacționează zilnic cu oameni, dar fără dialog real. Lipsa conversațiilor autentice devine un indicator al izolării.

„Unul din patru vârstnici spune că nu are parte, pe parcursul unei luni, de contact social cu însemnătate. Nu vorbim despre mersul la magazin sau la farmacie. Vorbim despre o conversație reală, ca cea pe care o avem noi acum. Pentru mulți, aceasta lipsește complet.”

Cauzele izolării

Izolarea nu apare întâmplător. Ea este rezultatul unor pierderi progresive. Odată cu vârsta, rețelele sociale se reduc. Pierderea partenerului de viață sau a prietenilor schimbă radical dinamica zilnică. De asemenea, mobilitatea redusă limitează accesul la orice context social.

„Odată cu înaintarea în vârstă, oamenii își pierd prietenii. Își pierd partenerul de viață, ceea ce afectează profund calitatea vieții. Ca să nu mai spun că în cazul unora apare un declin foarte mare de sănătate. Faptul că sănătatea nu-ți mai permite să fii la fel de mobil și atunci ți-e mai greu să ajungi în contexte în care altfel ai putea să te mai împrietenești cu oameni sau să mai socializezi cu ei.”

 Centrele de socializare, răspuns la izolare

Pentru a combate izolarea socială, este nevoie de spații dedicate, unde vârstnicii să poată interacționa constant. Centrele de socializare pot oferi un cadru organizat pentru întâlniri, activități și relații. Ele funcționează ca alternativă la izolarea domestică.

„Am deschis primul centru de socializare în București în 2022. Ideea a fost să-i aducem pe vârstnici într-un spațiu unde pot veni cât încă sunt activi. Este mai ușor să creezi relații acolo decât să ajungi la uși care nu se mai deschid.”

 Activități care creează relații

Centrele nu funcționează ca instituții educaționale clasice. Activitățile sunt construite pentru a facilita interacțiunea. Conectarea este scopul final. Fiecare activitate devine astfel un pretext pentru dialog și apropiere.

„ Nu avem cursuri propriu-zise, nu facem cursuri la centru, ci facem activități care să-i ajute pe vârstnici să se cunoască mai bine unii cu ceilalți. Avem activități de la digitalizare la dans, poezie sau jocuri de societate. Ele sunt doar un context prin care oamenii se cunosc și socializează.”