Inteligența artificială în educație: 98% dintre elevii români folosesc AI, dar fără reguli clare

Aproape toți elevii români folosesc inteligența artificială, însă lipsa unui cadru clar ridică semne de întrebare despre modul în care școala îi pregătește pentru viitor.

98% dintre elevi folosesc AI. „Să scoatem hârtia din învățământ!”, spune senatorul Ciprian Rus

Cum putem integra inteligența artificială în sistemul de educație românesc? În cadrul conferinței de tip masă rotundă „Inteligența Artificială în Educație”, desfășurate pe 31 martie, la Palatul Parlamentului, această temă a fost intens dezbătută.

Elevii folosesc AI, dar fără ghidaj

Datele FePAL (Federația Părinților și Aparținătorilor Legali) arată rezultate îngrijorătoare, în contextul în care în România nu există încă un cadru sau o direcție clară privind utilizarea inteligenței artificiale.

98% dintre elevii de peste 16 ani folosesc AI, iar 1 din 3 utilizează această tehnologie fără să o înțeleagă pe deplin. Deși tinerii sunt deschiși la integrarea inteligenței artificiale în procesul de învățare, ei recunosc și riscurile asociate unei utilizări nestructurate. Astfel, 81% dintre ei consideră că AI-ul poate duce la copiere sau dependență.

Aceste tendințe se vor reflecta și pe piața muncii. Utilizarea inteligenței artificiale va deveni unul dintre criteriile de selecție la locul de muncă al viitorului, iar școala românească trebuie să pregătească tinerii pentru era tehnologiei.

Educația în România se face pe hârtie

Senatorul Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru Comunicații, subliniază faptul că nu putem bloca dezvoltarea inteligenței artificiale, dar ne putem adapta: „Nu ne va înlocui, ci ne va face mai buni”.

Foto: Agerpres

De asemenea, Rus a menționat că, fără reglementări și o strategie clară de implementare în sistemul de învățământ, tinerii riscă să nu mai gândească independent, bazându-se exclusiv pe tehnologie: „Astăzi, chiar dacă un copil îți răspunde pe loc, nu știi dacă este un răspuns generat de AI sau de mintea lui”.

Dezbaterea a vizat și discrepanța dintre nivelul discuțiilor despre aceste instrumente și realitatea din sistemul educațional românesc. „Educația în România se face pe hârtie, nu în mediul digital. Haideți să scoatem hârtia din sistemul de învățământ”, a declarat senatorul.

Autoritățile promit un cadru național

Cătălin Vișan, consilier al ministrului Educației și Cercetării, a explicat: „La nivelul Ministerului Educației și Cercetării avem în lucru un cadru național privind inteligența artificială în educație”.

Acesta a subliniat că ministerul are un rol esențial în adaptarea sistemului educațional la realitățile erei AI: „Înțelegem nevoia stabilirii unei direcții clare în ceea ce privește inteligența artificială în educație și vom sprijini acest proces”.

Ne putem împotrivi fenomenului AI?

În continuarea discuției, Luciana Antoci, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a declarat: „Nu trebuie luată în discuție nicio formă de interdicție. Nu avem cum să interzicem ceea ce vine către noi ca fenomen”.

Aceasta a subliniat că introducerea inteligenței artificiale în școlile din România reprezintă o provocare majoră: „Educația este un sistem inerțial, greoi, conservator, iar integrarea tehnologiilor moderne este un proces dificil”.

În băncile școlii se află Generația nativilor digitali, iar tinerii au o înclinație naturală spre utilizarea tehnologiei. Chiar dacă suntem departe de a avea un cadru complet, este momentul să testăm și să urmăm direcții clare de implementare: „Intrăm într-o etapă pe care nu o vom putea controla, dar la care trebuie să ne adaptăm”.

Ce soluții propun tinerii?

Carolina Savin, președinta Uniunii Elevilor Reprezentanți, a prezentat perspectiva tinerilor asupra AI. Aceștia caută sprijin pentru a învăța să folosească aceste tehnologii în mod corect.

Totodată, Savin a propus o soluție: „O platformă, sub forma unui site sau a unei aplicații, care să explice tinerilor cum să înțeleagă și să utilizeze inteligența artificială”.

Este România pregătită?

Ne aflăm într-o etapă incipientă, în care, la nivel global, se dezvoltă reglementări pentru aceste tehnologii. Pentru integrarea lor în sistemul educațional românesc, este nevoie de o reformă profundă, care să includă infrastructură modernă, interconectare între instituții, resurse umane pregătite și un cadru legislativ bine definit.

În contextul în care, în România, există încă unități de învățământ cu grupuri sanitare în curte sau încălzire pe bază de sobe, întrebarea rămâne:

Suntem cu adevărat pregătiți pentru implementarea inteligenței artificiale la nivel național?

Autor: Radu Denisa-Mihaela