Cum se transformă tensiunile geopolitice în facturi mai mari

Tensiunile geopolitice se transferă rapid în economie, prin energie, transport și costuri de producție.

Articol de Monica Liche, 25 martie 2026, 08:00

Discutăm despre cum se transformă tensiunile geopolitice în facturi mai mari, despre inflație, putere de cumpărare și despre cât mai valorează, de fapt, banii, cu economistul Adrian Negrescu, analist economic, invitatul lui Răzvan Ursuleanu în Comunitate.

Energie scumpă, lanț de scumpiri

 Creșterea prețurilor la energie influențează direct economia locală. Petrolul și gazele stabilesc costurile de bază pentru transport și producție. Orice fluctuație internațională se transmite rapid în prețurile finale.

„Toate aceste costuri, puse cap la cap, generează scumpiri în toate domeniile de activitate. De la curierat până la produsele alimentare, în special cele din import, dar și la medicamente. Zona petrolului influențează direct piața medicamentelor, dar și industria cipurilor, a maselor plastice și a confecțiilor. Petrolul rămâne un element esențial în economia globală, pentru că este folosit, direct sau indirect, în aproape toate sectoarele.”

Costurile operaționale cresc

Creșterea prețurilor nu se limitează la materii prime. Transportul, energia și depozitarea devin mai scumpe. Firmele transferă aceste costuri în prețurile finale. Consumatorul suportă diferența.

„Transportul mărfii costă mai mult. Energia pentru depozitare a crescut cu aproape 60%. Gazele pentru producție cresc cu 40%.”

Efect global, impact local

Dependența economică globală amplifică efectele. Orice criză regională produce reacții în lanț, iar prețurile cresc simultan în mai multe sectoare.

„Economia mondială este, în momentul de față, interdependentă. Industrie de industrie, țară de țară, lanț economic legat de lanț financiar. Această interdependență vine la pachet cu o vulnerabilitate pe aceleași lanțuri.”

Tehnologia avansată joacă și ea un rol în propagarea informațiilor care pot destabiliza imediat economia.

„În anii ’70–’80 nu exista acest tip de expunere, pentru că nu aveam tranzacții online. Astăzi, dacă apare un zvon, de exemplu, despre prăbușirea unei bănci din orice țară dezvoltată, reacția este imediată. În câteva secunde, investitorii intră pe telefon și vând. Se creează astfel un efect de bulgăre, un val de vânzări care se propagă pe lanțurile financiare, ajunge în toate industriile și poate genera o criză mondială.”

Află aici ce mai poate cumpăra un român cu 100 de lei.