Riscul de epuizare profesională a angajaţilor din sistemul public de sănătate este în creştere

Articol de arionmihaela, 13 martie 2026, 16:41

Riscul de epuizare profesională a angajaţilor din sistemul public de sănătate este în creştere, de la 19% în perioada pandemiei, la aproape 32% în anul 2024, a declarat  preşedintele Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’ din România (FSSR), Viorel Rotilă.

Liderul FSSR a participat la conferinţa ‘Viitorul muncii în sănătate. Adaptarea sistemului sanitar la noile realităţi ale pieţei muncii prin intermediul negocierilor colective’.

‘Încă nu am intrat în profunzimea analizelor cauzale, încă nu avem datele necesare (…). Putem doar să constatăm că avem o creştere a indicatorului privind riscul de epuizare profesională. Dacă în timpul pandemiei aveam 19% dintre angajaţii din sistemul public de sănătate care se aflau în zona de risc de epuizare profesională, în 2024 am ajuns la 31%, la aproape 32% (…). Studiul arată că una dintre cele mai vulnerabile categorii este cea a medicilor care efectuează gărzi. Conform datelor analizate, 89% dintre medicii de gardă se află în zone de risc de burnout, dintre care 38% în risc mare şi 51% în risc mediu (…). Contextul european îl ştiţi: unul din trei angajaţi se află în risc ridicat, medicii în grupa cu risc critic, şi aici discutăm de medici care efectuează gărzi. Se consolidează ideea că angajaţii mai tineri sunt mai mult afectaţi decât angajaţii care au mai multă vechime în muncă’, a arătat Viorel Rotilă.

Datele prezentate de preşedintele FSSR au fost realizate în cadrul studiului longitudinal BATEREP, iar acestea arată o deteriorare semnificativă a stării de bine a personalului medical între 2021 şi 2024, care arată că 55,3% dintre angajaţii din sistemul sanitar se află în zone de risc (portocaliu şi roşu), iar doar 44,7% mai rămân în zona verde, fără risc major de epuizare profesională, cauza frecventă fiind programul de muncă.

Studiul citat indică o legătură puternică între burnout şi percepţia asupra veniturilor, astfel că aproximativ o treime dintre angajaţii din sistem ar lua în considerare plecarea din sistem.

O altă cercetare efectuată la finalul anului 2025 şi începutul anului 2026, privind satisfacţia salarială şi calitatea vieţii profesionale în sistemul sanitar din România, arată că intenţia de plecare din sistem este strâns legată de nivelul perceput al calităţii vieţii profesionale.

Datele prezentate la Târgu Mureş mai arată că 32% dintre angajaţii din sănătate iau în calcul plecarea din sistem, iar alţi 26,8% sunt încă nehotărâţi şi că, în total, 58,8% din forţa de muncă se află într-o zonă de risc, ceea ce confirmă tensiunile tot mai mari din sistemul medical.

Una dintre concluziile cercetării este că insatisfacţia salarială este ‘profundă şi generalizată’, evoluţia salariilor este percepută foarte negativ, iar nemulţumirile sunt accentuate de modul de calcul al sporurilor, plata gărzilor este mult prea mică, blocarea plăţii orelor suplimentare fiind percepută ca o problemă majoră.

Evenimentul de la Târgu Mureş a fost organizat de Federaţia ‘Solidaritatea Sanitară’ din România (FSSR), împreună cu Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială ‘Solidaritatea’ (CCDSS) şi Sindicatul ‘Solidaritatea Sanitară’ Mureş şi a reunit reprezentanţi ai sistemului medical, ai sindicatelor şi ai instituţiilor publice, scopul fiind fost analizarea datelor privind starea reală a personalului din sănătate şi posibilele soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Pe baza datelor colectate, cercetătorii propun 18 recomandări, grupate pe patru niveluri de intervenţie: legislativ, instituţional, managerial şi strategic.

Printre măsurile sugerate se numără indexarea periodică a salariilor, recalibrarea grilelor salariale, actualizarea bazei de calcul pentru sporuri, creşterea plăţii gărzilor şi deblocarea plăţii orelor suplimentare.

De asemenea, iniţiatorii au recomandat realizarea unui audit naţional al salarizării, publicarea criteriilor de acordare a sporurilor, programe de prevenţie a burnout-ului şi măsuri pentru reducerea migraţiei personalului medical.