FOMO – frica de a nu fi în trend. De ce fac copiii lucruri periculoase? – Stai Sigur pe Net
Tot mai multe comportamente riscante în rândul adolescenților pornesc dintr-o presiune socială foarte puternică: nevoia de a fi parte din ceea ce se întâmplă online
Articol de Monica Liche, 12 martie 2026, 17:15
Discutăm despre mecanismele psihologice din spatele acestui fenomen, despre rolul mediului digital și despre cum pot părinții și profesorii să reducă presiunea socială asupra copiilor, cu Monica Jitariuc, expertă în comunicare strategică, și Denisa Radu, studentă la Comunicare și colaboratoare la București FM, invitatele lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate.
Cum transformă rețelele sociale comparația într-o presiune constantă
Fenomenul FOMO, frica de a nu rata ceea ce trăiesc alții, nu este nou. Diferența apare odată cu social media, care face vizibile în timp real experiențele altora. Pentru adolescenți, comparația nu mai este ocazională, ci continuă. Această expunere permanentă amplifică presiunea de a participa la tot ceea ce pare relevant sau popular.Fenomenul devine mai intens în cazul adolescenților deoarece identitatea lor este încă în formare. Nevoia de apartenență este una dintre cele mai puternice motivații în această etapă a vieții, iar validarea socială devine un factor central.
„ Suntem toți niște soldați pe tărâmul ăsta al câștigului de atenție. Toată lumea ne vrea atenția și de aceea FOMO( the fear of missing out), înseamnă acea frică de faptul că altcineva trăiește ceva mult mai interesant decât tine.” – Monica Jitariuc, expertă în comunicare strategică
Rolul algoritmilor în amplificarea percepției distorsionate
Algoritmii funcționează pe baza istoricului de consum. Cu cât un utilizator urmărește mai mult un anumit tip de conținut, cu atât platforma îi va recomanda materiale similare. Rezultatul este un flux repetitiv de informații care întărește aceeași perspectivă.
„Conținutul pe care îl urmărești este cel care îți va apărea tot mai des în feed. Ajungi să ai impresia că asta este realitatea generală, că toți tinerii sunt milionari la 20 de ani, ceea ce este fals.” – Denisa Radu, studentă la Comunicare și colaboratoare la București FM
Acest mecanism creează ceea ce specialiștii numesc „camere de ecou”. Utilizatorii sunt expuși aproape exclusiv la idei și exemple care confirmă percepțiile deja formate.
Statistici despre utilizarea internetului în rândul adolescenților
Datele privind utilizarea internetului arată dimensiunea fenomenului. În România, aproape toți adolescenții între 15 și 19 ani folosesc internetul zilnic. Cifrele indică nu doar consum ridicat de conținut, ci și un tip de relație permanentă cu dispozitivele digitale. Platformele sunt construite astfel încât să stimuleze interacțiunea constantă. Specialiștii atrag atenția că mecanismele de notificare și recompensă sunt concepute pentru a menține utilizatorii conectați și produc reacții similare cu cele întâlnite în alte forme de dependență.
„Adolescenții din România, cei între 15 și 19 ani, folosesc internetul în proporție de 95%. Un adolescent petrece în medie 90 de minute pe TikTok pe zi și între 6 și 8 ore pe internet.” – Monica Jitariuc, expertă în comunicare strategică
De ce adolescenții sunt mai vulnerabili la presiunea socială
În perioada adolescenței, evaluarea riscurilor nu funcționează la fel ca la adulți. Cortexul prefrontal, responsabil pentru luarea deciziilor și anticiparea consecințelor, nu este complet dezvoltat. În schimb, dorința de a aparține grupului este extrem de puternică. Excluderea socială nu este percepută doar ca o experiență emoțională neplăcută. Cercetările arată că respingerea activează zone din creier asociate cu durerea fizică. Pentru tineri, diferența dintre experiențele reale și cele observate online poate genera o presiune psihologică constantă.
“Cortexul prefrontal al adolescenților, după cum știm, nu e dezvoltat până la 25 de ani. Cortexul prefrontal evaluează riscurile. Ei bine, în adolescență el nu e suficient de dezvoltat, dar dorința de a aparține e cea care guvernează adolescentul” – Monica Jitariuc, expertă în comunicare strategică
Fomo, anxietate pe steroizi
Această combinație între presiunea socială și dezvoltarea neurologică incompletă explică de ce tinerii pot adopta comportamente riscante. Rețelele sociale amplifică fenomenul deoarece transformă fiecare experiență într-un spectacol public. Astfel, discuția despre FOMO nu mai este doar una culturală. Ea devine o problemă de sănătate mentală și de educație digitală.
“Așadar, FOMO ăsta e, de fapt, o anxietate pe steroizi, pe care n-a inventat-o internetul, ci doar i-a dat kerosen” – Monica Jitariuc, expertă în comunicare strategică
Vestea bună este că, în contrapondere cu FOMO, începe să apară și un alt concept: JOMO – „joy of missing out”, bucuria de a nu participa la tot, de a te deconecta și de a-ți recâștiga timpul.
Despre ce înseamnă JOMO și de ce tot mai mulți tineri aleg să iasă din logica presiunii permanente a rețelelor sociale, aflați mai multe în articolul de mâine.
