Marcel Iureș și Vlad Ivanov, în spectacolul radiofonic “Jurnalul fericirii”

Articol de andreiabarsanbfm, 11 martie 2026, 18:27

Prima audiție publică integrală a spectacolului radiofonic “Jurnalul fericirii” – adaptare după opera literară cu același titlu, de N.Steinhardt, va avea loc marți, 17 martie 2026, orele 19.00, șa Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Spectacolul a fost produs de Liceul Nicolae Steinhardt din București și a fost creat de cunoscutul regizor de teatru radiofonic Mihai Lungeanu (adaptarea radiofonică și regia artistică), pe scenariul scris de regizoarea Alina Hiristea.

În distribuție regăsiți doi mari actori: Marcel Iureș – vocea naratorului și  Vlad Ivanov- vocea lui Nicu Steinhardt.

Evenimentul de lansare oficială a proiectului va avea loc la sediul Liceului Nicolae Steinhardt din București, Calea Șerban Vodă nr.30 – 32, sector 4, vineri, 13 martie 2026, orele 18:00.

Luna martie nu a fost aleasă întâmplător, pe 15 martie 1960, Steinhardt fost botezat creştin-ortodox în celula 18 a închisorii Jilava. Era deţinut politic (1960-1964), încadrat în lotul “Noica – Pillat”.  Este și luna în care pleacă din această lume.

” N. (Nicu – Aureliu) Steinhardt (29 iulie 1912, Bucureşti – 30 martie 1989, Baia Mare).

Memorialist, eseist şi critic literar, prozator, specialist în drept constituţional, ideolog al liberalismului conservator, coautor de studii iudaice, eseist şi predicator creştin. Reprezentant al existenţialismului creştin in România, înscriindu-se în linia unor Søren Kierkegaard, Miguel de Unamuno, Lev Şestov, dar şi Nikolai Berdiaev ori Simone Weill.

Născut într-o familie de evrei, înrudită cu Sigmund Freud. Studii universitare la Facultatea de Drept (1929-1932). Doctorat în drept constituţional în 1936 (…) Deţinut politic (1960-1964), încadrat în lotul “Noica – Pillat”, în urma refuzului de a deveni martor al acuzării împotriva prietenilor săi. Urmând o mai veche dorinţă, ascultând de o “Voce îndepărtată “, care “s-a făcut din nou auzită”, după ce străbătuse o lungă “perioadă de mlaştină”, primeşte  botezul creştin-ortodox  în celula 18 a închisorii Jilava, la 15 martie 1960.  Este cel mai luminos moment al “Jurnalului fericirii” şi una dintre cele mai luminoase transmutaţii spirituale din istoria Gulagului românesc.

După ieşirea din închisoare (la 3 august 1964), nu face decât să reintre “într-o închisoare mai mare”, cunoscând din nou experienţa marginalizării, a cenzurii şi a permanentei urmăriri de către Securitate. La sfatul prietenilor săi, reintră în circuitul cultural publicând traduceri, eseuri, cronici în majoritatea revistelor literare din ţară şi mai multe volume : “Între viaţă şi cărţi” (1976), “Incertitudini literare” (1980), “Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnităţii, Exuberanţei şi Patetismului”(1982), “Critică la persoana întâi” (1983), “Escale în timp şi spaţiu”(1987), “Prin alţii spre sine” (1988), “Monologul polifonic” (apărut postum, în 1991).  Călugăr la Mănăstirea “Sf. Ana” Rohia (Maramureş) între 1980 şi 1989. A ales calea călugăriei nu “spre a se sălbătici, ci spre a îndulci în pustie sălbăticia lumii” (cum ar spune Sf. Efrem Sirul), neîntorcând spatele, prin recluziunea la Rohia, nici “tribului”, nici culturii laice.

Capodopera sa, “Jurnalul fericirii” (1991), cu un destin antum dramatic (a fost confiscată de Securitate în 1972, rescrisă din memorie într-o variantă mai amplă, restituită în 1975 şi reconfiscată în 1984), se bucură, după prăbuşirea comunismului, de un adevărat destin universal, fiind tradusă în franceză, italiană, ebraică, maghiară, greacă, spaniolă, portugheză, germană și engleză. Este una din cele mai citite cărţi din România şi a fost publicată în vreo 10 ediţii. Sub egida Fundaţiei „N. Steinhardt”, în colaborare cu Editura Polirom, în 2008 a început editarea ştiinţifică a Integralei Operei lui N. Steinhardt, proiectată în 22 de volume (proiect finalizat în 2021)”.

Scria George Ardeleanu în revista  “Lumea credinței”  nr. 3 (188)/martie 2019, articol citat de inițiatorii  proiectului, în comunicatul de presă al evenimentului. Conferențiar universitar dr la Facultatea de Litere a Universităţiii din Bucureşti, George Ardeleanu este autorul lucrării ”Nicolae Steinhardt și paradoxurile libertății”.