Bucureștiul trăiește cu un risc seismic real. Întrebarea este simplă: suntem pregătiți?
Ordinul Arhitecților din România – Filiala București a lansat programul „Arhitecți pentru reziliență urbană – răspuns și pregătire pentru situații de criză”.
Articol de Monica Liche, 4 martie 2026, 16:23
Vorbim despre prevenție, coordonare și responsabilitate, despre ce înseamnă reziliență urbană și despre rolul arhitecților într-un oraș vulnerabil, cu Andrei Fenyo -vicepreședinte al Ordinului Arhitectilor din Romania – filiala București, invitatul Ioanei Brușten, În Comunitate.
Riscul seismic nu poate fi eliminat, doar gestionat
Cutremurele fac parte din realitatea geografică a Bucureștiului. Problema nu este dacă un astfel de eveniment va avea loc, ci cât de pregătit este orașul atunci când se produce. Arhitectul Andrei Fenio subliniază că orice strategie realistă pornește de la înțelegerea contextului și a limitelor controlului uman asupra fenomenelor naturale.
„Trebuie să înțelegem că, în primul rând, nu putem elimina acest risc. Nu ține de noi. Se va întâmpla la un moment dat și va produce efecte. În cazul acesta trebuie să conștientizăm riscul și să înțelegem impactul pe care cutremurul îl poate avea asupra Bucureștiului.”
Datele despre oraș sunt esențiale pentru decizii în criză
Pregătirea unui oraș pentru un dezastru nu se rezumă la lista clădirilor vulnerabile. Este nevoie de o imagine completă a modului în care funcționează orașul. Informațiile despre mobilitate, densitatea populației sau tipurile de utilizare a spațiului urban pot face diferența în primele ore după un cutremur.
“Cred că ce am avea nevoie, în momentul de față, și ne-ar ajuta enorm de mult este să începem să avem o bază structurată de informații la nivelul orașului, care nu se limitează doar la riscul seismic al clădirilor, ci la mult mai multe componente, în așa fel încât, în momentul unei situații de criză, să ai o bază pentru decizii bine informate.”
Arhitecții pot deveni o resursă strategică după dezastru
După un cutremur major, intervenția rapidă depinde de cooperarea dintre profesii și instituții. În acest context, arhitecții pot avea un rol tehnic important, mai ales în evaluarea rapidă a clădirilor și în colectarea datelor din teren.
„Putem colecta informații din teren într-un mod profesionist, putem oferi suport tehnic și putem ajuta la cartografierea situației după dezastru. De asemenea, putem sprijini echipele de intervenție să distingă ce trebuie făcut și ce nu trebuie făcut în cazul unor clădiri.”
Rețele de voluntari pentru situații de urgență
Filiala București a Ordinului Arhitecților propune crearea unei rețele de profesioniști pregătiți pentru intervenție în situații de urgență. Ideea este formarea unui nucleu de coordonare care să poată mobiliza rapid voluntari și expertiză atunci când apare o criză.
“Trebuie să fie pregătit un nucleu care să știe ce e de făcut și la care acest nucleu care creează o rețea mică, dar care poate să se extindă foarte repede folosind experiența celor care reprezintă nodurile rețelei și atașând experiența și disponibilitatea voluntarilor arhitecți care vor să implice, oferindu-le know-how-ul privind cum și în ce fel trebuie să se acționeze.
(…) În caz de dezastru vor exista mulți arhitecți care vor dori să se implice, însă trebuie să existe deja structura prin care ei se pot conecta”
