Raport despre libertatea presei! Un mediu tot mai ostil pentru jurnalism în Europa
Articol de bucurestifm, 3 martie 2026, 13:53
Libertatea presei a continuat să se confrunte cu o presiune constantă în Europa în 2025, din cauza ameninţărilor juridice, a atacurilor fizice şi a intimidărilor, a tentativelor de preluare a controlului asupra mass-media şi a represiunii transnaţionale.
Concluzia reiese din raportul anual al organizaţiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei de Promovare a Protecţiei Jurnalismului şi a Siguranţei Jurnaliştilo citat de Agerpres.
Situaţia a fost atenuată de iniţiative luate în mai multe state şi la nivel european pentru a îmbunătăţi libertatea presei şi siguranţa jurnaliştilor, inclusiv adoptarea unor planuri de acţiune pentru protejarea jurnaliştilor şi a legislaţiei în unele ţări pentru rezolvarea unor probleme precum procesele abuzive, dezinformarea şi protecţia surselor.
Raportul, intitulat “La punctul de cotitură: Libertatea presei în 2025” (On the tipping point: Press freedom 2025), constată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a reprezentat, din nou, în 2025 cea mai mare ameninţare la adresa jurnaliştilor – patru profesionişti din mass-media au fost ucişi, alţii au fost răniţi, iar mulţi rămân închişi în teritoriile ocupate sau au dispărut.
Pe întreg teritoriul Europei, jurnaliştii au fost frecvent ţinta atacurilor fizice din partea poliţiei în timpul protestelor, a actorilor politici şi a protestatarilor. Astfel de atacuri au fost raportate într-un sfert din statele acoperite de acest raport, cele mai ridicate niveluri de violenţă fiind înregistrate în Georgia, Serbia şi Turcia. În mai multe ţări, instituţiile media publice au avut de suferit de pe urma interferenţelor politice, a legislaţiei restrictive şi a finanţării insuficiente.
Raportul exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la supravegherea digitală a jurnaliştilor prin intermediul programelor spyware, represiunea transnaţională a jurnaliştilor, legislaţia referitoare la “agenţii străini” adoptată sau avută în vedere în mai multe ţări şi condiţiile de muncă precare ale lucrătorilor din mass-media în multe ţări.
În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind ameninţări grave la adresa libertăţii presei, o creştere semnificativă (+29 %) comparativ cu 2024, când au fost înregistrate 266 de alerte. Ţările cu cel mai mare număr de alerte au fost Rusia (50), Turcia (49), Georgia (35), Serbia (35) şi Ucraina (27) – alertele fiind legate în principal de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forţelor ruse.
Cea mai frecventă categorie de alerte (90) a fost legată de atacuri asupra siguranţei şi integrităţii fizice a jurnaliştilor, inclusiv uciderea a patru profesionişti din mass-media în urma atacurilor cu drone ruseşti – jurnaliştii ucraineni Olena Hramova, Evgheni Karmazin şi Tetiana Kulik şi fotojurnalistul francez Antoni Lallican – precum şi moartea jurnalistului independent turc Hakan Tosun, în urma unui atac brutal. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de jurnalişti ucişi raportate pe platformă au rămas nerezolvate.
Pe platforma Consiliul Europei au fost publicate, la 18 februarie 2026, şi două alerte referitoare la România. Prima semnalează campania de denigrare, ameninţările cu moartea şi hărţuirea îndreptate împotriva jurnalistei Emilia Şercan. Cea de-a doua vizează situaţia jurnalistei de investigaţie Brînduşa Armanca şi a publicaţiei PressHub, care se confruntă cu multiple procese de calomnie în legătură cu articolele publicate.
Raportul avertizează asupra utilizării sistematice a privării de libertate ca instrument de control al mass-media. La 31 decembrie 2025, 148 de jurnalişti erau reţinuţi în Europa, dintre care 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina, 24 în Turcia, doi în Armenia şi unul în Georgia.
Partenerii platformei îndeamnă Consiliul Europei, Comisia Europeană şi cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să respecte standardele privind libertatea presei. Ei recomandă, în mod prioritar, consolidarea siguranţei jurnaliştilor, implementarea deplină a standardelor anti-SLAPP, protejarea independenţei mass-media de serviciu public şi sporirea protecţiei jurnalistelor, printre alte măsuri.
Raportul anual al Platformei acoperă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum şi Rusia, după expulzarea acesteia din Consiliul Europei în 2022, şi Belarus.
Platforma Consiliului Europei de Promovare a Protecţiei Jurnalismului şi a Siguranţei Jurnaliştilor a fost creată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaţionale de renume, care activează în domeniul libertăţii de exprimare şi cu asociaţii de jurnalişti, pentru a furniza informaţii care să contribuie la dialogul cu statele membre pentru posibile măsuri de protecţie sau corective.
Autor: Bogdan Verman
