Biodiversitatea urbană trebuie protejată. Unde dispar zonele verzi?
Cum putem proteja natura și cum o putem integra inteligent în dezvoltarea urbană.
Articol de Monica Liche, 3 martie 2026, 16:44
Discutăm despre biodiversitate urbană și despre inițiativa care își propune să identifice și să protejeze ariile naturale din orașele României, cu Nicoleta Marin, geograf și vicepreședinte al Rețelei pentru Natură Urbană, invitata Ioanei Brușten, În Comunitate.
Costurile ignorării naturii urbane
Reducerea spațiilor verzi are consecințe directe asupra calității aerului și a confortului termic. Fenomenul de insulă urbană de căldură devine tot mai vizibil în orașele mari. Datele statistice arată o extindere accelerată a suprafețelor construite, fără o creștere proporțională a zonelor verzi.
„Acest efect determină diferențe de temperatură între oraș și împrejurimi de două-trei până la șapte-opt grade.
(…)În ultimii 30 de ani, suprafața orașelor și a municipiilor din România s-a dublat. Nu s-a întâmplat același lucru cu suprafața spațiilor verzi. Din contră, ele s-au redus.” – Nicoleta Marin, geograf și vicepreședinte al Rețelei pentru Natură Urbană
Planificare urbană și soluții bazate pe natură
Integrarea biodiversității nu presupune blocarea dezvoltării. Cheia pare să fie planificarea coerentă, adaptată tendințelor demografice și nevoilor reale. Actualele intervenții, subliniază Nicoleta Marin, sunt insuficiente.
„Prin planificare urbană care să țină cont de nevoile populației și ale celorlalte specii cu care împărțim orașul, conflictul se poate atenua.
(…)Cred că e prea puțin. Încercăm să înghesuim soluții, în loc să gândim de la început un plan de dezvoltare urbană în care să facem loc și pentru oameni și pentru natură.”
Obligațiile asumate prin Strategia Biodiversitate 2030
Strategia europeană privind biodiversitatea impune ținte clare pentru orașe. Localitățile cu peste 20.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri de înverzire urbană, adaptate nevoilor locale. Este încurajată și reducerea utilizării substanțelor nocive.
„Până în 2030 să nu mai pierdem niciun metru pătrat din suprafața de spațiu verde, iar dincolo de 2030 să facem în așa fel încât această suprafață să crească.”
(…)Strategia prevede îmbunătățirea stării biodiversității în orașe și folosirea unor metode naturale în locul insecticidelor și pesticidelor.”- Nicoleta Marin, geograf și vicepreședinte al Rețelei pentru Natură Urbană
Costuri și surse disponibile
Există soluții care indică diferențe semnificative de cost între amenajarea unei zone naturale și realizarea unei grădini publice clasice. Investițiile minime pentru conservarea ecosistemului sunt mai reduse. Există chiar și prevederi care prevăd alocarea fondurilor pentru conservare, dar care nu au fost aplicate.
„Costurile pentru amenajarea ariei naturale, cu intervenții minime, sunt de cel puțin trei ori mai mici decât costurile de amenajare a unei grădini publice.”
(…)Douăzeci la sută din bugetul Administrației Fondului de Mediu ar trebui să meargă în proiecte de conservare. Nu s-a întâmplat niciodată.”
