O boală vizibilă, dar încă ignorată: obezitatea, între statistică și realitate medicală
Articol de bucurestifm, 2 martie 2026, 12:02
Obezitatea rămâne una dintre cele mai frecvente boli cronice la nivel global, dar și una dintre cele mai puțin abordate în politicile publice de sănătate din România. Deși recunoscută drept boală încă din 1948 de către World Health Organization, obezitatea continuă să fie percepută în spațiul public mai degrabă prin prisma stereotipurilor legate de voință și alegeri personale, decât ca o afecțiune medicală complexă.
Specialiștii atrag atenția că obezitatea este o boală cronică multifactorială, cu mecanisme biologice, genetice, psihologice și sociale, care necesită abordare terapeutică integrată și politici de prevenție pe termen lung.
Dimensiunea fenomenului în România
Conform datelor publicate în World Obesity Atlas 2025, situația este alarmantă. În România, aproximativ 70% dintre adulți au un indice de masă corporală peste limitele considerate sănătoase, iar până în 2030 numărul persoanelor afectate ar putea ajunge la aproape 11 milioane.
În fiecare an, peste 8.000 de decese premature sunt asociate cu excesul ponderal, obezitatea fiind una dintre principalele cauze prevenibile de boală și mortalitate la nivel global. Printre complicațiile frecvente se numără diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, afecțiunile hepatice și anumite tipuri de cancer, precum cel colorectal, mamar sau hepatic.
Impact medical, social și psihologic
Consecințele obezității depășesc sfera strict medicală. Pacienții se confruntă frecvent cu limitări funcționale, dureri articulare și de spate, oboseală cronică, dar și cu probleme psihologice precum depresia și anxietatea, adesea accentuate de stigmatizare socială.
Impactul asupra calității vieții se reflectă și în plan profesional și social, mulți pacienți întâmpinând dificultăți în integrarea pe piața muncii sau în menținerea unui stil de viață activ.
Tratamentul – acces limitat în România
Deși tratamentul obezității este mai eficient și mai puțin costisitor decât gestionarea complicațiilor asociate, România rămâne în urma altor state europene în ceea ce privește accesul la terapii decontate.
În multe țări din Uniunea Europeană, pacienții au acces la tratamente medicamentoase și programe de management al bolii integrate în sistemele publice de sănătate. În România, aceste opțiuni sunt încă limitate, ceea ce îngreunează controlul bolii pe termen lung.
Solicitări pentru politici publice și prevenție
Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității, celebrată anual pe 4 martie, organizațiile de pacienți solicită dezvoltarea unor programe naționale dedicate prevenirii și tratării obezității.
Asociația Împreună Împotriva Obezității, organizație înființată în 2023 și membră a European Coalition for People Living with Obesity, susține necesitatea:
- recunoașterii obezității ca boală cronică în programele naționale de sănătate
- accesului facil la tratament medicamentos și chirurgical pentru pacienții eligibili
- investițiilor în programe de prevenție și educație nutrițională
- combaterii stigmatizării prin comunicare medicală responsabilă
Prevenția – cea mai eficientă strategie
Experții subliniază că investiția în prevenție este mai eficientă atât medical, cât și economic, decât tratarea complicațiilor tardive. Promovarea activității fizice, accesul la alimente sănătoase și educația privind stilul de viață rămân pilonii principali în combaterea acestei epidemii moderne.
Obezitatea nu este o alegere, ci o afecțiune medicală complexă. Specialiștii și asociațiile de pacienți subliniază că fiecare persoană care trăiește cu această boală merită acces la tratament, respect și îngrijire bazată pe dovezi științifice.
