Federaţia “ALMA MATER”, FSLI şi Federaţia “SPIRU HARET”- Scrisoare deschisă înaintată Preşedintelui României

Articol de arionmihaela, 25 februarie 2026, 14:51

Federaţia “ALMA MATER”, FSLI şi Federaţia “SPIRU HARET” au inaintat o Scrisoare deschisă  Preşedintelui României

“Excelenţei sale,
Domnului Nicuşor Dan,
Preşedintele României,

Excelenţă,

Federaţia Naţională Sindicală ‘ALMA MATER’, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie ‘SPIRU HARET’, în numele celor peste 300.000 de angajaţi din învăţământ şi din cercetare ale căror drepturi şi interese le reprezintă, constată cu profundă îngrijorare că actuala coaliţie de guvernare pune în pericol sectorul educaţiei şi cercetării ştiinţifice prin promovarea şi prin adoptarea unor măsuri financiar – contabile injuste şi nechibzuite, luate fără analize economice de impact şi fără consultări publice ori cu organismele abilitate ale statului român. Aceste măsuri par a fi desprinse dintr-un manual de garantare a subdezvoltării, nu dintr-o strategie coerentă de modernizare şi de consolidare a unei societăţi bazate pe cunoaştere.

Una dintre promisiunile dumneavoastră electorale a fost formulată clar şi fără echivoc: ‘profesori motivaţi cu salarii decente şi educaţie de calitate.’ Din păcate, primele măsuri de austeritate adoptate imediat după instalarea guvernului numit de dumneavoastră au vizat chiar educaţia şi profesorii, exact unul dintre domeniile pe care le-aţi declarat, pe bună dreptate, prioritare şi esenţiale pentru viitorul democratic şi european al României.

Vă reamintim că Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2025-2030. Independenţa şi solidaritatea: viziunea României pentru o lume în schimbare, document oficial al Administraţiei Prezidenţiale, adoptat în noiembrie 2025, defineşte securitatea naţională într-un sens cuprinzător, incluzând explicit dimensiunea ‘educaţională, culturală, de sănătate, socială şi demografică’ printre domeniile esenţiale pentru rezilienţa şi securitatea statului. Educaţia este, aşadar, recunoscută oficial ca parte a securităţii naţionale. În acest context, măsurile de reducere a finanţării educaţiei şi cercetării contrazic atât angajamentele electorale asumate, cât şi orientările strategice stabilite prin documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale. Subfinanţarea cronică nu este doar o problemă bugetară, ci devine o vulnerabilitate la adresa siguranţei statului român.

România se află, conform statisticilor Eurostat, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei şi a cercetării. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevedea alocarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie, prevedere care nu a fost niciodată respectată.

Legislaţia adoptată în anul 2023 – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi Legea învăţământului superior nr. 199/2023 – a modificat mecanismul de raportare a finanţării educaţiei, în sensul ca acest domeniu să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat şi reafirmând caracterul prioritar al investiţiei în educaţie.

Pentru cercetare rămâne asumată ţinta de minimum 1% din PIB din fonduri publice. Nici aceste niveluri de finanţare nu au fost atinse în practică, aplicarea legii fiind mereu amânată.

În aceste condiţii, este profund nedrept şi periculos pentru democraţie şi pentru viitorul european al acestei ţări ca educaţia şi cercetarea, două domenii strategice, subfinanţate cronic, să fie transformate în pretinse cauze ale deficitului bugetar.

Ne-am fi aşteptat, cu atât mai mult, ca dumneavoastră, în calitate de cercetător, să înţelegeţi miza strategică a investiţiei în cunoaştere pentru dezvoltarea economică a unei ţări şi pentru ieşirea din paradigma ‘ţării muncii ieftine’. Fără o finanţare adecvată a educaţiei şi a cercetării, România nu poate deveni competitivă internaţional, nu poate atrage şi menţine specialişti performanţi şi nu poate accesa în mod eficient granturi şi programe internaţionale de cercetare. Mai mult, fără o investiţie consecventă şi predictibilă în aceste domenii, nu pot fi dezvoltate segmente industriale şi economice cu valoare adăugată ridicată, tocmai acele sectoare care generează inovaţie, productivitate şi prosperitate pe termen lung, cu atât mai importante în contextul actualelor transformări din lanţurile globale de producţie şi al competiţiei tehnologice intense.

Măsurile deja adoptate, precum şi cele anunţate, anulează o parte consistentă din munca şi din investiţiile realizate în educaţie şi cercetare în ultimii ani şi transmit un mesaj periculos de indiferenţă, de neputinţă şi lipsă de viziune strategică. Există riscul real de a inversa tendinţa de creştere treptată a finanţării, care a caracterizat guvernările precedente şi de a ajunge la primul buget al educaţiei aflat în vizibilă scădere, raportat la anul anterior.

Afirmăm cu responsabilitate că sistemul de educaţie din România, atât cel preuniversitar, cât şi cel universitar, precum şi sistemul de cercetare, universitar şi neuniversitar, au nevoie de o transformare serioasă, profundă şi coerentă pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele şi pentru a deveni competitive la nivel internaţional. Însă întreaga literatură de specialitate arată că o schimbare autentică nu se construieşte pe austeritate, ci pe alocări bugetare adecvate şi pe investiţii susţinute. În mod concret, aceasta presupune creşteri salariale semnificative pentru personalul din educaţie şi cercetare, finanţarea consistentă şi constantă a activităţilor didactice şi ştiinţifice, precum şi resurse dedicate atragerii şi menţinerii tinerilor performanţi în sistem.

Totodată, este necesară asumarea unui calendar public, multianual şi ferm al competiţiilor de granturi naţionale, împreună cu anunţarea transparentă a sumelor disponibile, după modelul altor ţări din vecinătate, unde nivelul şi continuitatea finanţării reprezintă condiţii esenţiale pentru performanţă şi pentru competitivitate. Nu putem fi simultan codaşii Europei la capitolul finanţare şi fruntaşi la performanţă! Fără majorarea alocărilor bugetare, fără salarii mai bune pentru angajaţi, fără resurse şi posturi pentru tineri competitivi, inclusiv pentru cei cu doctorate obţinute la universităţi prestigioase ţară şi din străinătate, nu există şansă reală de dezvoltare pentru aceste domenii şi, implicit, pentru România, ca societate şi ca stat.

În acelaşi registru al responsabilităţii financiare, considerăm imperativă obligarea Guvernului la rambursarea integrală şi urgentă către universităţi a sumelor restante aferente proiectelor de cercetare finanţate prin PNRR. Nerambursarea acestor fonduri apasă direct asupra bugetelor universităţilor, care sunt nevoite să acopere, din fonduri proprii, salariile cercetătorilor şi cheltuielile curente ale proiectelor, afectând grav echilibrul financiar al instituţiilor. În condiţiile în care multe dintre aceste proiecte se încheie în luna iulie, lipsa fondurilor pune în pericol îndeplinirea obiectivelor asumate şi compromite credibilitatea României în implementarea angajamentelor europene.

A prezenta tăierile bugetare drept reformă este nu doar înşelător, ci extrem de periculos pentru viitorul economic al acestei ţări şi pentru democraţia noastră fragilă. Este un mesaj profund descurajant pentru tinerii bine pregătiţi sau pentru cei interesaţi de o carieră în aceste domenii şi riscă să accelereze exodul competenţei din România.

Universităţile nu sunt doar instituţii de formare, ci actori economici majori. Prin salarii, investiţii, achiziţii, servicii, chirii şi consumul generat de studenţi şi angajaţi, universităţile susţin un ecosistem economic extins. Subfinanţarea lor afectează nu doar mediul academic, ci întreaga economie locală şi naţională.

Deoarece, Preşedintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, conform art. 80 din Constituţie, vă solicităm să interveniţi ferm şi responsabil pentru a readuce educaţia şi cercetarea în centrul priorităţilor reale ale statului român.

Astfel, vă rugăm să aduceţi în atenţia coaliţiei de guvernare următoarele revendicări:

* abrogarea măsurilor anti-educaţie luate prin Legea nr.141/2025 (creşterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.);

* creşterea bugetului pentru educaţie şi pentru cercetare;

* recunoaşterea importanţei activităţii cadrelor didactice printr-o poziţionare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar;

* menţinerea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025;

* lansarea imediată a competiţiilor naţionale de cercetare din finanţări interne;

* restabilirea integrală a burselor studenţilor;

* deblocarea soldurilor universităţilor pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene şi la dezvoltarea instituţională;

* deblocarea angajărilor şi integrarea tinerilor performanţi în universităţi şi în cercetare.

Aceste revendicări sunt în deplin acord cu promisiunile Dumneavoastră electorale şi cu prevederile documentelor strategice publicate de Administraţia Prezidenţială, care consacră educaţia şi cercetarea drept domenii prioritare şi componente ale securităţii naţionale.

Sperăm că veţi folosi autoritatea şi poziţia Dumneavoastră pentru a scoate România de pe această traiectorie periculoasă, pentru a nu rămâne în istorie drept Preşedintele care a girat primul buget al educaţiei şi cercetării aflat în scădere, raportat la anul anterior, în contradicţie cu angajamentele asumate.

În sensul celor precizate mai sus, vă recomandăm să iniţiaţi un proiect de reformă a sistemului educaţional din România, care să reunească experţi din zona universităţilor din România, a institutelor de cercetare şi a academiilor, care împreună cu organisme de profil şi cu actori relevanţi ai mediului privat, să asigure găsirea unor soluţii de succes pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă educaţia din România.”

Cu consideraţie,

PREŞEDINTE,
Anton HADĂR

PREŞEDINTE,
Simion HANCESCU

PREŞEDINTE,
Marius Ovidiu NISTOR

foto- https://www.facebook.com/FSLIRomania