Războiul de lângă noi. Patru ani care au schimbat lumea așa cum o știam
stirilerazboiului.ro - 48 de luni de la începutul războiului din Ucraina
Articol de Monica Liche, 24 februarie 2026, 16:58
Astăzi, revenim la începutul războiului, analizăm cum a reacționat societatea românească și discutăm despre rolul jurnalismului și al arhivelor în păstrarea memoriei recente cu Flavia Voinea, manager București Fm și Adelina Tocitu redactor București FM și coordonatoarea echipei stirilerazboiului.ro, invitatele lui Răzvan Ursuleanu In Comunitate.
stirilerazboiului.ro, între memorie și responsabilitate
Lansarea platformei stirilerăzboiului.ro a fost făcută într-un conextul unui moment de tensiune colectivă și mobilizare spontană. Decizia de a documenta prima lună de război a venit din nevoia de a fixa în timp o perioadă marcată de incertitudine, reacții rapide și un volum copleșitor de informații. A fost, în același timp, o reacție profesională și totodată umană, la nevoia oamenilor de a afla ce se întâmplă.
„Este un site lansat acum trei ani, pe 24 februarie 2023, când se împlinea un an de la invazia Ucrainei de către Rusia. Atunci am simțit nevoia să documentăm prima lună de război. A fost o idee la care au răspuns imediat colegii de la agenția de presă Rador. Tot ceea ce se regăsește pe site, de la perspectivele economice, politice și sociale din meniul principal, reflectă exclusiv acea primă lună. A fost un volum uriaș de informații, o perioadă în care toată lumea căuta răspunsuri. În România, la București și în alte orașe, oamenii voiau să ajute refugiații, să se implice, dar nu știau întotdeauna cum. A fost o mobilizare intensă, cu multă solidaritate, dar și cu multă nesiguranță.” – Flavia Voinea – manager București FM
Poveștile din teren și dimensiunea umană
Primele interviuri au fost realizate cu trei corespondenți de război ai Radio România, ajunși în Ucraina la scurt timp după declanșarea conflictului și reveniți ulterior în mai multe etape. Relatările lor au adus în spațiul public nu doar informații, ci și fragmente de viață trăită sub presiune, întâlniri cu oameni care și-au pierdut casele, familiile sau reperele de zi cu zi.
“Atunci am avut doar trei interviuri video, alături de corespondenții de război Radio România, Mario Balint, Ilie Pintea și Alex Buzică, ei au ajuns în Ucraina la foarte scurt timpul după ce a început războiul, au fost plecați în mai multe etape.
(…)Ei au fost acolo, ne-au transmis poveștile de la fața locului, experiențele pe care le-au avut, au vorbit despre oamenii pe care i-au întâlnit, despre dramele la care au asistat. Trebuie să spun că Ilie are, pe lângă faptul că este empatic și foarte atent la ceea ce se întâmplă, are acest mod de a surprinde frumusețea, chiar și acolo unde nu te mai aștepți să o găsești neapărat. Și ăsta este un aspect pe care l-am surprins atât în primul interviu, care are aproape două ore, realizat pentru ediția din 2023 acestui proiect, dar despre care am vorbit și de data aceasta, când am realizat un nou interviu cu el.” – Adelina Tocit
Extinderea perspectivelor după patru ani de război
Extinderea listei de invitați a fost o alegere conștientă, venită din nevoia de a privi conflictul dincolo de front și de buletinele de știri, explică Flavia Voinea, manager București FM. După patru ani în care războiul continuă la graniță, impactul lui se vede în diplomație, în analiză politică, în viața socială și în modul în care comunitățile au reacționat la criză.
„Acum ne-am gândit să atingem cât mai multe domenii din cele care s-au dovedit a fi relevante după cei patru ani în care armele se aud în zona atât de aproape de noi. Și am hotărât să vorbim, desigur, cu colegii de la Rador, pentru că ei, în continuare, documentează folosind surse din zona respectivă. Ne-am gândit să vorbim din nou cu colegii noștri, corespondenții de război, care fac drumul acolo. Și aici am deschis alte direcții. Am discutat cu domnul Cristian Diaconescu, din perspectiva sa de fost ministru de externe, ambasador, care poate vedea lucrurile de sus și foarte analitic. Am discutat cu Sabina Fati, jurnalistă și scriitoare, cu Cosmin Popa, analist politic și cercetător la Institutul Nicolae Iorga, și nu puteam să lăsăm deoparte asistența socială sau modul în care a reacționat societatea civilă. Am discutat cu Cosmina Simean, din partea Primăriei Capitalei, și cu Melania Medeleanu, fondatoarea Asociației Zi de Bine.”
Zece interviuri și o perspectivă diferită
Noua ediție a proiectului include zece interviuri cu analiști politici, corespondenți de război, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor. Adelina Tocitu, coordonatoarea proiectului stirilerăzboiului.ro, subliniază că proiectul nu a fost gândit doar ca o serie de interviuri tematice, ci ca un efort de înțelegere în profunzime a unui conflict care continuă să afecteze regiunea. Miza a fost aducerea laolaltă a unor voci diferite, pentru a construi o imagine coerentă, dar și umană, asupra războiului și a consecințelor sale.
„ Acum interviurile sunt mai multe, sunt 10. Pornind de la ideea proiectului stirilerazboiului.ro și de la dimensiunile războiului, ne-am dorit, atunci când am decis să realizăm aceste interviuri, să înțelegem multiplele perspective implicate, astfel încât să putem avea o imagine cât mai clară a ceea ce se întâmplă de patru ani, atât de aproape de granița noastră. Dacă veți avea curiozitatea să le urmăriți, veți observa că, deși invitații provin din profesii diferite și au abordări distincte, există idei care se regăsesc constant. Fiecare aduce rigoare, perspectivă și claritate, dar și emoție, durere și profunzime. Sunt intervenții unice în felul lor, însă ascultându-le dar ascultându-le și urmărindu-i pe invitații pe care i-am avut, o să descoperiți foarte multe puncte comune.”
Colaborarea cu agenția Rador și volumul de informație
Colaborarea cu agenția de presă Rador a venit natural, din nevoia de a face față fluxului intens al informațiilor, descris ca imposibil de gestionat individual de coordonatoarea proiectului stirilerazboiului.ro, Adelina Tocitu. Buletinele de știri zilnice au asigurat fundamentul documentar al proiectului. Fără acest sprijin, coordonarea materialelor nu ar fi fost posibilă.
„Mi-am dat seama că mi-e imposibil să fac asta de una singură.
(…)Am luat legătura cu colegii noștri de la agenția de presă Rador și m-am uitat pe buletinele de știri pe care ei le redactau zilnic.
Pe 21 februarie, un buletin de știri, și o spun pentru că suntem oameni de radio și cifrele contează, ne ajută să înțelegem impactul, avea 50 de pagini dedicate problematicii ucrainene, declarațiilor făcute pe acest subiect și știrilor traduse din numeroase surse internaționale. Agenția de presă Rador are traducători pentru mai multe limbi de circulație internațională.
Pe 24 februarie, când a început războiul, un astfel de buletin avea 150 de pagini, fără niciun alt subiect. Când spui buletin de știri, te gândești la ceva foarte scurt, cinci știri, jumătate de pagină, cum suntem obișnuiți la radio. Nu la 150 de pagini.”
Nu avem voie să ne obișnuim
Există o temere care depășește registrul strict jurnalistic și atinge o dimensiune morală și umană. Pe măsură ce conflictul se prelungește, există pericolul ca apropierea geografică să nu mai producă reacție, ci obișnuință. Această formă de acomodare este identificată drept cel mai mare risc de Flavia Voinea.
„Mi se pare cel mai grav lucru pe care l-am putea face să ne obișnuim cu lucrurile acestea de lângă graniță. Să nu ne obișnuim, asta ar trebui să ne propunem, pentru că aceasta nu este normalitatea.
(…)Îmi dau seama că riscul de a ne obișnui cu războiul atât de aproape de noi este real și, dincolo de partea de jurnalism, este partea umană. Simt că oamenii se pot obișnui cu el, ceea ce este absolut tragic. Nu avem voie să facem asta.”
