PODCAST: Cum să… înțelegi oamenii care caută scandalul?

Articol de Vicentiu Andrei, 16 februarie 2026, 07:10

De ce caută unii oameni conflictul cu orice preț? De ce intră într-un grup sau într-un context cu care nu sunt de acord doar pentru a provoca? De la hate-ul din online până la colegul care tensionează fiecare ședință, comportamentul pare greu de înțeles — și, mai ales, greu de suportat.

Într-un nou episod din seria „Cum Să…”, Flavia Voinea și Amada Bălțățeanu au vorbit despre ce se află, de fapt, în spatele scandalului.

„Eu n-aș face asta niciodată. Și tocmai de aceea îmi e greu să înțeleg comportamentul,” spune Flavia Voinea, pornind de la o reacție sinceră și familiară multora dintre noi.

Conflictul ca strategie

Există situații în care provocarea este deliberată. „Sunt contexte în care oamenii sunt plătiți sau încurajați să întrețină o discuție, să crească dinamismul, expunerea,” explică Amada Bălțățeanu. „Nu spun că e corect, dar putem înțelege că există acest mecanism.”

Conflictul poate deveni un instrument de vizibilitate. O scurtătură. O modalitate rapidă de a intra în „liga celor despre care se vorbește”.

Nevoia de atenție

Dincolo de strategie, rămâne însă o dimensiune mai profundă. „Imaginează-ți că sunt oameni care nu se văd. Nu se simt văzuți,” spune Amada. „Și atunci aleg o variantă mai ușor de aplicat: dacă nu pot fi vizibili prin construcție, pot fi vizibili prin opoziție.”

Flavia recunoaște diferența de perspectivă: „Pentru mine, cuvântul negativ e mai important decât atenție. Dar sunt oameni care văd direct obiectivul: ești vizibil.”

În spatele comportamentului provocator poate exista o nevoie neîmplinită, o frustrare sau chiar o tristețe. Iar modul în care interpretăm situația schimbă radical reacția noastră.

Furia sau compasiunea?

„Uite cum te uiți la o situație și, în funcție de interpretarea ta, emoția ta va fi diferită,” subliniază Amada. „Poți simți furie. Sau poți simți compasiune.”

Flavia admite că înțelegerea schimbă ceva esențial: „Nu că mă simt mai bine să știu că el are o problemă, dar faptul că înțeleg ce e în spate mă ajută să nu mă opresc doar la enervare.”

Această trecere — de la reacție la reflecție — este, de fapt, miza maturității emoționale.

Când conflictul vine de acasă

În relația cu copiii, lucrurile sunt diferite. „La copii bate emoția,” explică Amada. „Partea rațională este în formare mulți ani de acum înainte. De aceea apar mai des conflicte și reacții intense.”

Aici intervine responsabilitatea adultului. „Tu ești adultul,” spune Amada. „Ești modelul. Ce faci și cum reacționezi se multiplică.”

Nu este un proces rapid. „E cu muncă și cu ani,” completează Flavia.

Dincolo de etichete

E ușor să spunem „e un scandalagiu” și să închidem discuția acolo. E mai greu să privim dincolo de etichetă și să ne întrebăm ce nevoie neîmplinită stă în spate.

Poate că nu putem schimba pe toată lumea. Dar putem schimba felul în care ne raportăm la conflict.

Iar uneori, asta face toată diferența.