Inteligența artificială în presă: ajutor indispensabil sau risc major? Rebeca Manea, la matinalul BucureștiFM
Articol de Vicentiu Andrei, 13 februarie 2026, 16:25
Pentru invitata din această dimineață atmosfera din studioul BucureștiFM a fost una familiară. Rebeca Manea, jurnalist politic în vârstă de 25 de ani, a vorbit deschis despre cum schimbă inteligența artificială meseria de reporter și unde trebuie trasată linia etică.
Pentru Rebeca, revenirea în studio a fost și o întoarcere la origini. Primul contact cu presa l-a avut chiar la BucureștiFM, în cadrul emisiunii „Generația Z”, pe vremea când era studentă în anul I la Jurnalism. „Au trecut mai bine de trei ani de atunci. Țin minte primul meu live, emoțiile, faptul că aici am descoperit ce înseamnă presa cu adevărat”, a povestit ea.
Astăzi, este reporter acreditat pe Parlament, Guvern, CCR și principalele partide politice, iar munca sa se desfășoară în principal pe teren.
De la redacție la teren: ritm alert și decizii rapide
Trecerea de la munca de redactor la cea de reporter a însemnat o schimbare majoră de ritm. Dacă în redacție există timp pentru documentare și verificări suplimentare, pe teren lucrurile se întâmplă „acum”.
„Sunt momente în care ai un live în jumătate de oră și trebuie să înțelegi rapid contextul. Alteori aștepți ore întregi un politician să iasă dintr-un birou pentru o declarație. Timpul nu mai înseamnă opt ore de muncă, ci disponibilitate permanentă”, a explicat Rebeca.
În plus, provocarea nu este doar să relatezi faptele, ci să le faci relevante pentru public: „Nu e suficient să anunți creșteri de taxe. Trebuie să explici cum afectează concret omul.”
Cum folosesc jurnaliștii inteligența artificială
Inteligența artificială și-a făcut deja loc în rutina jurnalistică. Rebeca spune că o folosește în special în etapa de documentare. „Folosesc platforme AI pentru că îți oferă informații din surse citate – ministere, statistici oficiale, documente publice. Este foarte util când ai puțin timp la dispoziție.”
Totuși, subliniază un principiu esențial: verificarea rămâne obligatorie „Se întâmplă ca informațiile să se contrazică. Trebuie să verifici sursa, să consulți documentele originale.”
În opinia ei, diferența dintre un motor clasic de căutare și AI este forma în care informația este livrată: mai rapid, mai structurat, dar nu infailibil.
Avantaje vs. riscuri
Printre avantaje, Rebeca enumeră:
- viteză mai mare în documentare;
- acces rapid la context și date;
- eficiență în situații-limită (live-uri neprevăzute).
La capitolul riscuri, lista este la fel de serioasă:
- erori sau informații scoase din context;
- preluarea unor opinii drept fapte;
- dependența excesivă a jurnaliștilor de AI.
„Dacă doar preiei ce generează un site și publici mai departe, nu mai faci jurnalism. Devii un simplu distribuitor de informație”, a punctat ea.
Poate AI să înlocuiască reporterul?
Răspunsul ei este ferm: nu, cel puțin nu în zona jurnalismului politic de teren. „Inteligența artificială nu poate forma relații de încredere cu sursele. Un politician îți oferă informații pentru că are încredere în tine. E vorba de relații construite în timp.”
Mai mult, jurnalismul înseamnă și „feeling” – capacitatea de a simți tensiunea dintr-o sală, de a observa ezitările unui interlocutor, de a interpreta atmosfera unui congres politic. „Nu știu cum ar putea un robot să redea atmosfera dintr-o sală sau să sesizeze o grimasă care spune mai mult decât declarația oficială.”
Etica și transparența
Un alt punct important discutat în emisiune a fost transparența. Rebeca a menționat că deja există publicații care marchează articolele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar în televiziune se folosesc reconstituiri generate AI, în special în zona externă sau în cazuri complexe.
„Este esențial ca publicul să știe când un conținut este realizat cu ajutorul inteligenței artificiale.”
Presa peste 10 ani: adaptare fără compromis
Privind spre viitor, Rebeca crede că presa trebuie să se adapteze la noile platforme și la modul în care publicul consumă informația. „Nu mai există răbdarea de a urmări un minut și jumătate de știre fără un element captivant. Trebuie să adaptăm forma – inclusiv pentru platforme precum TikTok – fără să sacrificăm rigoarea și profesionalismul.”
Mesajul ei final a fost unul echilibrat: inteligența artificială trebuie să ne ușureze munca, nu să ne înlocuiască umanitatea. „AI este un instrument. Dacă o folosim responsabil, ne poate face mai buni. Dacă devenim dependenți de ea, riscăm să pierdem esența meseriei.”
Într-o lume în care informația circulă cu o viteză amețitoare, miza rămâne aceeași: încrederea. Iar aceasta, cel puțin deocamdată, nu poate fi generată de un algoritm.