Siguranța online. Cum te aperi de atacuri cibernetice
Apeluri ciudate “de la bancă”, mesaje cu linkuri care îți cer voturi, colete inexistente, joburi rapide, investiții miraculoase. Discutăm despre cum recunoști fraudele, ce pași faci ca să nu pierzi bani sau conturi și cum îți protejezi datele, cu Alexa Josephs, expert în securitate cibernetică – Directoratul Național de Securitate Cibernetică(DNSC), invitata lui Răzvan Ursuleanu, În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 10 februarie 2026, 17:09
Phishingul
Escrocheriile online pornesc adesea cu o aparență de normalitate, un mail care seamănă cu comunicările unei bănci sau ale unei instituții. Semnele sunt, de regulă, în detalii: adresa expeditorului, tonul alarmist, promisiuni sau amenințări care te împing să reacționezi pe loc.
„Am primit un mail care pare de la banca mea, însă în adresa de la care am primit mailul nu scrie nimic legat de bancă. Textul e foarte urgent, uneori îți spune că ai câștigat un milion de euro sau îți cere să îți actualizezi datele. Cam așa arată un mail de phishing.”
Verifică sursa. Detaliile din email te pot salva de phishing
În atacurile de tip phishing, mesajul este construit să pară oficial, tocmai ca să sari peste verificări. Regula practică este să compari informațiile din email cu cele de pe site-ul real al instituției sau companiei și, mai ales, să verifici adresa expeditorului, pentru că aici apar cele mai multe falsuri. Iar când ceva nu se potrivește, e mai sigur să oprești interacțiunea și să raportezi decât să încerci linkul.
„Cel mai important este ca, atunci când vedem un e-mail care pare legitim, să verificăm dacă datele din mesaj corespund cu cele de pe paginile oficiale ale instituției sau companiei, inclusiv adresa corectă de e-mail. De exemplu, Poliția va avea o adresă reală, iar noi trebuie să ne uităm atent la adresă, să fie cât mai corectă. Dacă ceva vi se pare suspect sau bizar, sunați la PNRISC, Platforma Națională de Raportare în caz de incident de securitate cibernetică.”
De la SMS la QR, aceeași logică, să reacționezi rapid
Aceleași mecanisme au migrat din inbox în mesaje și în spațiul public. SMS-uri care imită curieri sau bănci, dar și coduri QR lipite peste cele reale, inclusiv la parcări. Scopul rămâne constant, să te facă să oferi singur informația, date de card, date de logare, confirmări.
Alexa Josephs, expert în securitate cibernetică-DNSC, spune că mecanismul care le unește pe toate este manipularea prin context și emoție.
„ Avem și Quishing( QR phishing). Cum a fost nebunia asta generală, toată lumea știe de ea, cu QR code-urile false, puse pe semnele la parcare. Și oamenii scanau QR code-ul respectiv și plătau parcare, le erau furate datele, de carte și mai departe. Mai e smishing, mesajele false pe SMS, pot părea de la curieri, de la bancă sau de la un prieten care cere bani ori îți cere să votezi. Sunt tehnici de inginerie socială, ca să dăm click și să ne dăm datele.”
