Raportul Gărzii Naționale de Mediu – Bucureștiul, trei restanțe de mediu
Raportul Gărzii Naționale de Mediu pentru 2025 arată unde se blochează sistemul, ce nu funcționează la nivel local și de ce sancțiunile nu sunt suficiente fără schimbări de fond. Discutăm despre concluziile raportului, responsabilitatea autorităților și soluțiile care pot reduce riscurile de mediu cu Andrei Corlan, Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu, invitatul Ioanei Brușten În Comunitate.
Articol de Monica Liche, 4 februarie 2026, 16:42
Aerul, spațiile verzi, salubritatea
Discuția despre mediu în București revine constant la aceleași blocaje, iar Andrei Corlan, Comisarul general al Gărzii de Mediu le pune într-o listă scurtă, de „lucruri fără de care nu poți construi o strategie”. Din perspectiva Gărzii de Mediu, nu e vorba doar de proiecte punctuale, ci de lipsa unor instrumente care obligă administrația să lucreze unitar.
„Bucureștiul, în opinia mea, are trei probleme esențiale de mediu. Calitatea aerului este un subiect cunoscut și în atenția Comisiei Europene, în absența unui plan integrat de calitate a aerului. A doua problemă este absența unui registru al spațiilor verzi. A treia problemă este lipsa unui regulament de salubritate urbană și a unei strategii integrate, astfel încât sectoarele să lucreze ca un întreg, nu fiecare după propria opțiune.”
Confiscări și dosare penale, răspuns la un fenomen persistent
Arderile ilegale de deșeuri din proximitatea Capitalei rămân un subiect recurent, cu efect direct asupra calității aerului la nivel local. Andrei Corlan spune că nu se poate vorbi despre o rezolvare a fenomenului, dar susține că a schimbat tactica, de la amenzi, la măsuri care lovesc direct în circuitul economic al activității ilegale.
“Anul trecut am introdus o procedură nouă, confiscarea deșeurilor cu valoare materială. Am confiscat peste 1.500 de tone, cupru, aluminiu, iar reacția comunității ne arată că abordarea afectează business-ul ilegal. Am constatat că regimul contravențional este insuficient și am mers pe regimul penal. Cinci oameni au fost trimiși în judecată în urma acestor acțiuni.”
Registrul spațiilor verzi, lipsă de 15 ani
Fără registru, administrația nu are o bază verificabilă pentru decizii, iar protecția spațiilor verzi rămâne vulnerabilă în fața presiunilor imobiliare și a disputelor juridice. Andrei Corlan explică faptul că registrul înseamnă o încadrare care poate bloca schimbarea destinației unui teren și poate susține măsuri de protecție.
„La nivelul Bucureștiului, registrul spațiilor verzi ar fi trebuit elaborat încă din 2011. Am sancționat Primăria Capitalei, autoritatea care avea obligația să îl elaboreze. Au trecut 15 ani, în 2026, de când trebuia să existe.
(…)Undeva în luna martie mi se pare că expiră măsurile controlului din de la finalul anului trecut și sunt convins că noua conducere are un segment și de mediu în care și-a propus soluții vis-a-vis de acest aspect”
