Un sfert dintre tinerii europeni lucrează și studiază simultan; România, pe ultimul loc în UE

Articol de bucurestifm, 19 ianuarie 2026, 14:39

Aproximativ un sfert dintre tinerii din Uniunea Europeană munceau și urmau în același timp o formă de educație în 2024, arată datele publicate luni de Eurostat. Mai exact, 25,4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani erau angajați în timp ce studiau, 71,4% se aflau în afara forței de muncă, iar 3,2% erau șomeri, dar disponibili pentru angajare și în căutare activă de locuri de muncă.

Cele mai ridicate ponderi ale tinerilor care combină munca cu studiile au fost înregistrate în Țările de Jos (74,3%), Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%). La polul opus, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu doar 2,4% dintre tineri care lucrează în timp ce studiază. Procente scăzute au mai fost raportate și în Grecia (6%) și Croația (6,4%).

În ceea ce privește tinerii șomeri care urmează o formă de învățământ, dar sunt disponibili pentru angajare și caută activ un loc de muncă, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în Suedia (14,1%), Finlanda (10%) și Danemarca (9,6%). România se află și în acest caz la coada clasamentului, cu doar 0,6%, alături de Croația, Cehia și Ungaria, fiecare cu sub 1%.

Datele Eurostat arată și diferențe semnificative între sexe. În 2024, 16,2% dintre femeile cu vârste între 15 și 29 de ani din UE nu urmau niciun program de educație sau formare profesională și nu participau pe piața muncii, comparativ cu 6,9% dintre bărbați.

Analiza pe grupe de vârstă indică faptul că, în intervalul 15–19 ani, majoritatea tinerilor se concentrează aproape exclusiv pe educație: 74,4% dintre fete și 70,4% dintre băieți se aflau în afara forței de muncă. În grupa de vârstă 20–24 de ani, această proporție scade la 30,9% pentru fete și 24,8% pentru băieți, semn al unei integrări mai mari pe piața muncii. În rândul tinerilor cu vârste între 25 și 29 de ani, rata ocupării ajunge la 62% pentru femei și 71,9% pentru bărbați.

Datele evidențiază diferențe majore între statele membre în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii în paralel cu studiile, România situându-se constant printre țările cu cele mai scăzute niveluri.