Transportul public, o gaură neagră pentru bugetul Capitalei? Cum e la noi și cum e la alții?
Articol de Mircea Apostolescu, 19 ianuarie 2026, 13:18
Conform primarului general al Capitalei, transportul public, alături de termoficare, ar reprezenta una dintre cele două “găuri negre” care înghit peste jumătate din bugetul Bucureștiului.
Cu o subvenție anuală de peste 1 miliard de lei și o datorie la ANAF de circa 1,38 miliarde de lei, transportul public ar înghiți, alături de termoficare, peste 50% din bugetul Capitalei, care, după ce plătește și prestațiile sociale, reprezentând circa 9% din buget, și celelalte cheltuieli de funcționare ar rămâne fără bani de investiții, conform lui Ciprian Ciucu.
“De departe, cele mai mari sume – și vorbim de sume de spre 1 miliard, s-au dus spre combustibili și energie, adică către termoficare, transporturi. Undeva la 53% merge numai către transport și termoficare.
La care adaugăm încă 9% – deci mergem peste 60%, către zona de asistență socială, plăți sociale.
Această primărie nu este o agenție de dezvoltare. Primarul nu are o flexibilitate foarte mare să gândească proiecte și politici, ci doar să ia bani de la Guvern și să facă plăți mai departe.
(…) Vedeți că lucrurile au început să explodeze, sau bugetul a început să explodeze, pentru această societate, undeva, prin anul 2019, după ce a fost creat STB.
(…) Cât de mari sunt datoriile STB, în special către stat, către ANAF! Este vorba despre contribuțiile, pe care le datorăm, ca orice alt angajator, contribuțiile sociale ale angajaților.
În acest moment, nu avem 2025, dar vă zic că este mult mai mult decât 2024, (…) este 1,38 de miliarde, astăzi, datoria pe care STB o are la ANAF”, a explicat Ciprian Ciucu.
Dar cum se întâmplă lucrurile, oare, în alte metropole europene, care beneficiază de un sistem de transport public mai bun chiar decât al Bucureștiului?
Bucureștiul are o suprafață urbană de 240 km2, iar, cu tot cu Zona Metropolitană, suprafața se ridică la 412 km2.
În aceste condiții, Societatea de Transport București (STB) operează 19 linii de tramvai, 17 linii de troleibuz, 65 de linii de autobuz urbane și alte 78 de linii de autobuz, în Zona Metropolitană. La acestea se adaugă 24 de linii de noapte de autobuz.
Compania de transport public bucureșteană avea, în 2024, peste 9800 de angajați și o flotă compusă din circa 1640 de autobuze, 527 de troleibuze și 297 de tramvaie.
Budapesta, spre exemplu, are o suprafață de peste 525 km2 și o populație de circa 1,7 milioane de locuitori. La care mai trebuie adăugați, însă, cei peste 6 milioane de turiști care vizitează, anual, capitala Ungariei.
În aceste condiții, societatea de transport public budapestană, BKK (Budapesti Közlekedési Központ), gestionează un sistem compus din patru magistrale de metrou, dispune de o flotă de circa 2200 de vehicule, dintre care 1200 de autobuze, 110 troleibuze, 320 de tramvaie, 75 de trenuri de metrou și 2260 de biciclete, într-un sistem public de shering.
Cu această flotă, BKK transportă 1,5 miliarde de pasageri, anual.
Este demn de menționat faptul că, atât transportul subteran cât și cel de suprafață acoperă ambele maluri ale Dunării și traversează fluviul, atât pe deasupra, pe poduri, cât și prin subteran.
Ceea ce te surprinde, în mod plăcut, pe străzile Budapestei, este faptul că nu regăsești aglomerația și ambuteiajele atât de obișnuite, în București. Nu există coloane de mașini, care să se târască, bară la bară, să prindă de mai multe ori un semafor, să rămână blocate în intersecții și să claxoneze isteric minute în șir, în timp ce ambulanțele urlă deznădăjduite, prinse în blocajele rutiere.
Este foarte clar, observând traficul auto și pe cel al transportului public, că cei mai mulți budapestani și, de asemenea, foarte mulți dintre turiști folosesc tramvaiele, troleibuzele, autobuzele și metroul.
Cum reușesc ungurii performanța de a folosi transportul public în dauna celui individual?
Timpul de așteptare, în stațiile mijloacelor de transport public de suprafață este de 3 minute, pe cele mai solicitate linii, iar în subteran, trenurile se succedă la același interval.
În stațiile BKK, există panouri electronice de informare, care informează călătorii cu privire la sosireaijliacelor de transport.
Aplicatua BudapestGo este una foarte prietenoasă și îți permite accesul atât în mijloacele de transport de suprafață, cât și la metrou.
Autobuzele și troleibuzele circulă pe benzi dedicate transportului public – fie prima bandă de la trotuar, fie banda din mijloc, de la axul drumului, care, ca și liniile de tramvai, sunt “păzite” de camere de supraveghere. Așa încât restul participanților la trafic nu se aventurează să circule pe aceste benzi dedicate sau pe liniile de tramvai.
Operarea acestui vast sistem de transport costă peste 450 de milioane de euro, anual.
Bucureștiul ar avea, potrivit datelor oficiale tot circa 1,7 milioane de locuitori, dar, desigur, aici este neclar câți locuitori sunt în Zona Metropolitană, oameni care lucrează în București, dar locuiesc în Județul Ilfov.
Din păcate, sistemul de metrou este operat de către o societate – Metrorex, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, în timp ce transportul de suprafață este operat, în principal, de către STB, aflat în subordinea Primăriei Capitalei.
Tot din păcate, în cazul Bucureștiului, deși Municipalitatea a început crearea unui sistem de benzi dedicate transportului public, acesta este abia într-un stadiu incipient, benzile existând numai pe porțiuni din unele dintre marile bulevarde.
În plus, benzile dedicate transportului public și liniile de tramvai nu sunt “apărate” de camere de supraveghere, astfel încât sunt adesea folosite de către alți participanți la trafic, mai șmecheri, care refuză să stea la cozi, cu ceilalți, sau chiar blocate, prin parcare neregulamentară.
Astfel, mijloacele de transport în comun ajung să rămână blocate în traficul general, sistemul public de transport neputând oferi aceeași predictibilitate ca cel de la Budapesta.
Nu rareori, se întâmplă ca linii de autobuz, troleibuz sau tramvai să rămână blocate zeci de minute de mașini parcate neregulamentar.
