Cum mai „consumăm” cultura în 2026 – dialog cu Tiberiu Mercurian, la BucureștiFM | VIDEO

Articol de Vicentiu Andrei, 15 ianuarie 2026, 12:20

15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, a fost marcată la BucureștiFM printr-o ediție specială a matinalului „Bună dimineața, București”, cu Alex, Andrea și Cornel. Invitatul zilei: Tiberiu Mercurian – marketing specialist și antreprenor cultural, cofondator al Teatrului Grivița 53, unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale private din România ultimelor decenii.

Un teatru născut din perseverență, nu din avere

Discuția a pornit firesc de la contextul Zilei Culturii Naționale și de la întrebarea esențială: cum mai consumăm cultura în 2026, într-o lume dominată de ecrane, algoritmi și atenție fragmentată?

Pentru a răspunde, Tiberiu Mercurian a făcut un pas înapoi în timp, până în 2016, anul în care, alături de regizoarea Chris Simion-Mercurian, a pus bazele proiectului Grivița 53. Un proiect care nu s-a născut peste noapte, ci s-a construit, la propriu și la figurat, în aproape nouă ani de muncă.

„Primul pas concret a fost achiziția terenului de pe Calea Griviței, numărul 53. A urmat un proces lung de proiectare, avizare, autorizare. Am pus prima cazma în martie 2023, iar după doi ani și jumătate, clădirea a fost gata”, a povestit Mercurian.

Investiția totală: 4,5 milioane de euro, din care 1,7 milioane atrași din fonduri norvegiene, aproximativ 200.000 euro investiție proprie, iar restul – donații de la persoane fizice și companii. O comunitate de aproximativ 14.000 de oameni a contribuit direct la ridicarea teatrului, prin donații financiare.

„Una e să semnezi o petiție și alta e să scoți bani din buzunar. Asta înseamnă atașament și încredere”, a subliniat invitatul.

Grivița 53: mai mult decât un teatru

Teatrul Grivița 53 funcționează astăzi ca un hub cultural:

• două săli de spectacol – sala mare (140 de locuri) și sala studio (70 de locuri),
• spectacole de teatru, dans și performance,
• cursuri și ateliere pentru toate vârstele,
• expoziții, lansări de carte,
• cafenea și spații de întâlnire,
• posibilitatea de închiriere pentru alte producții culturale.

„În secolul XXI, un spațiu nu mai poate avea o singură destinație. Am gândit clădirea ca un spațiu extrem de versatil, care să poată răspunde nevoilor culturale diverse”, a explicat Mercurian.

Dincolo de arhitectură și infrastructură, miza este însă una profund culturală: nu divertisment, ci cultură care scoate oamenii din zona de confort.

„Nu ne-am propus să facem divertisment. Invităm spectatorii să gândească, să-și pună întrebări, să iasă diferiți din sală față de cum au intrat.”

Cum se consumă cultura în 2026: între ecrane și experiență live

Cu un background de peste 25 de ani în mediul corporatist și în marketing, Tiberiu Mercurian a vorbit aplicat despre schimbările din consumul cultural.

„Ecranele au acaparat foarte mult din viața noastră. Marea provocare este să-i scoți pe oameni din fața lor. Vestea bună este că există o generație foarte tânără cu un apetit real pentru evenimente culturale de calitate.”

El observă o schimbare clară de paradigmă:

• publicul este mai educat, mai selectiv,
• pretențiile au crescut,
• timpul este limitat, iar oferta foarte mare.

„Oamenii nu mai au timp pentru lucruri care nu sunt de calitate.”

În același timp, noile generații de artiști vin cu o complexitate artistică sporită: joacă, dansează, cântă live, combină formele de expresie. Spectacolul „5+3=9”, care a inaugurat programul artistic al teatrului, este un exemplu în acest sens.

„România nu era obișnuită cu astfel de forme acum 10 ani. Azi, ele aduc publicul în săli – și, foarte important, public tânăr.”

Social media: fiecare spectator, un critic

Un alt punct-cheie al discuției a fost modul în care se face astăzi comunicarea culturală. „Platformele de social media au transformat fiecare spectator într-un critic. Fiecare om care intră în sală poate deveni un promotor sau un inhibitor al spectacolului.”

Într-o lume în care oricine poate influența percepția publică, calitatea devine obligatorie, nu opțională. Programarea atentă, coerența artistică și inovația constantă sunt esențiale.

Un semn de optimism pentru cultura română

Deși prudent față de ideea că „toate spectacolele sunt sold-out”, Mercurian atrage atenția că Bucureștiul are mult prea puține teatre raportat la populație, comparativ cu orașe din Polonia sau Cehia.„Cultura poate fi și motor de dezvoltare economică, dacă este gestionată coerent.”

Grivița 53 este, în acest sens, al patrulea teatru privat construit de la zero în România, dar primul realizat integral prin implicarea comunității, nu prin averea personală a inițiatorilor.

Cultura, între ideal și realitate

La final, întrebat dacă ar lua-o de la capăt, Tiberiu Mercurian a răspuns sincer: „N-aș da înapoi, dar m-aș gândi de două ori. A fost posibil și pentru că nu știam exact la ce ne înhămăm.”

Poate tocmai această doză de inconștiență curajoasă a făcut posibil un proiect care, la început de 2026, se conturează deja ca un reper al culturii contemporane bucureștene.

Într-o zi dedicată lui Eminescu și culturii naționale, Grivița 53 a fost exemplul viu că cultura română nu doar se comemorează, ci se construiește – pas cu pas, cu comunitate, idei și multă perseverență.