Peste 325.000 de companii din România au raportat pierdere > Pierderile totale se apropie de 56 de miliarde de lei

Articol de Vicentiu Andrei, 15 ianuarie 2026, 09:14

Mediul de afaceri românesc traversează un nou vârf al companiilor neprofitabile. Din cele aproximativ 920.000 de firme care au depus bilanțul pentru anul fiscal 2024, peste 325.000 au încheiat anul pe pierdere, arată datele disponibile. Numărul companiilor cu rezultat negativ este semnificativ mai mare decât în 2023, când au fost raportate 283.000, și aproape dublu față de 2018, când figurau 193.000 de firme.
Pierderea totală cumulată a acestor companii ajunge la aproape 56 de miliarde de lei, comparativ cu 46 de miliarde în 2023 și 31 de miliarde în 2018. Practic, în doar șase ani, pierderile la nivelul companiilor neprofitabile au crescut cu peste 80%.
Cele 325.000 de firme cu minus în 2024 reprezintă 35% din totalul companiilor care au depus bilanț. Acestea au realizat împreună vânzări de 379,5 miliarde de lei și au avut peste 825.000 de angajați, o structură care arată că segmentul firmelor neprofitabile rămâne important în economia națională inclusiv din perspectiva ocupării forței de muncă.

Clasamentul companiilor cu cele mai mari pierderi
Conform platformei de analize financiare SMARTreports.app, topul pierderilor în 2024 este dominat de British-American Tobacco, companie care a raportat un minus de 1,8 miliarde de lei. Pe locul doi se situează Liberty Galați, cu pierderi de 1,6 miliarde de lei, urmată de Orange Romania, cu 863 de milioane.
În anii precedenți, liderii au fost diferiți: în 2023, Liberty Galați a înregistrat cea mai mare pierdere, de 2,2 miliarde de lei, iar în 2018 primele locuri erau ocupate de Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi de peste un miliard de lei fiecare. Telekom Romania Mobile figura atunci în top cu un minus de 661 de milioane de lei.
Pe segmentul cifrei de afaceri, Rompetrol Rafinare rămâne constant compania cu cea mai mare activitate comercială aflată pe pierdere în tot intervalul analizat. Profi Rom Food continuă să se regăsească între firmele mari care operează neprofitabil.

Sectorul construcțiilor conduce detașat la pierderi
La nivel de cod CAEN, 4120 – construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale – generează în 2024 cea mai mare pierdere cumulată, aproximativ 3 miliarde de lei. Este și domeniul cu cele mai multe firme pe pierdere: 19.135 de companii.
Transporturile rutiere de marfă (4941) se situează pe locul al doilea ca număr de companii neprofitabile, cu aproape 17.000 de firme, iar comerțul nespecializat cu amănuntul (4711) depășește 15.000 de companii în dificultate.
Aceste trei sectoare concentrează împreună peste 50.000 de firme cu rezultat negativ, reprezentând o parte considerabilă din totalul companiilor afectate.

Bucureștiul rămâne epicentrul financiar al pierderilor
Analiza teritorială arată diferențe semnificative. Bucureștiul cumulează pierderi de 20,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 40% din pierderea totală la nivel național. Capitala are și cele mai multe firme pe minus: 67.677.
Județele Prahova (3,2 miliarde) și Ilfov (aproape 3 miliarde) completează podiumul, în timp ce Cluj și Ilfov depășesc fiecare pragul de 19.900 de companii cu pierdere. În multe dintre aceste zone, structura economică este formată din sectoare intens concurențiale, unde marjele sunt mici, iar presiunea costurilor este ridicată.

Tendința generală: mai multe companii pe minus, pierderi mai mari, impact economic mai amplu
Evoluția ultimilor ani indică un trend constant ascendent al pierderilor financiare ale companiilor din România, atât ca număr, cât și ca valoare. Creșterea costurilor operaționale, volatilitatea din energie și transport, presiunile fiscale și competitivitatea ridicată afectează în mod vizibil performanța financiară a unei părți largi din mediul privat.
Datele subliniază o provocare structurală: numărul companiilor neprofitabile crește mai repede decât numărul companiilor profitabile, ceea ce poate crea tensiuni pe termen mediu în investiții, ocuparea forței de muncă și capacitatea firmelor de a susține proiecte noi.