Sistemul de Garanție-Returnare în România, la doi ani de la implementare
După doi ani de funcționare, Sistemul de Garanție-Returnare în România oferă suficiente date pentru o analiză care să arate impactul real asupra reciclării, schimbările de comportament, dificultățile pentru comercianți și consumatori, dar și care sunt ajustările necesare. Astăzi discutăm despre cum funcționează SGR în practică, ce se întâmplă cu ambalajele returnate, unde apar blocajele și cum se poziționează România față de alte modele europene, precum cel din Germania, cu Raul Pop, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, invitatul lui Răzvan Ursuleanu În Comunitate
Articol de Monica Liche, 13 ianuarie 2026, 16:59
2 ani de SGR. România a urcat la 90% recuperare la ambalajele de băuturi
Ce s-a schimbat vizibil, dincolo de cifre
În doi ani, Sistemul de Garanție-Returnare în România a făcut o diferență pe care o vede și omul care nu stă cu rapoarte în față. În multe locuri, PET-urile și dozele au ieșit din peisajul cotidian, inclusiv din zonele unde înainte ajungeau inevitabil, pe lângă ape, în păduri, la marginea drumului.
„Fie în orașul în care locuiește, fie în zona turistică unde merge în concediu, fie în zona rurală, poate să vadă. că, de exemplu, pe ape nu mai vin peturi.
(…)Vin în continuare alte nebunii, dar măcar peturile nu mai sunt o problemă din punctul ăsta de vedere.”
De la 30% la 90%. Performanță comparabilă cu statele cu tradiție
Raul Pop, secretar de Stat în cadrul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, a subliniat că saltul nu e spectaculos doar raportat la România de dinainte. România stă bine și în comparație cu alte state europene, inclusiv unele care încă nu au implementat un sistem similar. În plus, performanța actuală înseamnă un volum uriaș, vorbim de miliarde de ambalaje anual.
„Dacă ne uităm de exemplu la ambalajele de plastic, noi dinaintea Sistemului de Garanție de Returnare recuperam undeva la un maxim de 30% și acum recuperăm 90%.
(…)Adică undeva spre 90% din tot ceea ce se vinde, se recuperează și se reciclează.”
Proiect pilot pentru cartoanele de lapte
Care este următorul pas în reciclare? Într-un magazin din București și în Brașov există un proiect pilot pentru ambalajele de carton de lapte. Vor fi trase concluzii în funcție de reacția oamenilor la acest nou sistem și se va analiza dacă tehnologia și costurile permit extinderea fără să strice ce funcționează deja.
„Este un proiect pilot implementat în Brașov și într-un singur magazin din București în care se returnează ambalaje de carton pentru lapte. (…) Aștept cu mare interes să vă cifre, să vedem cât de bine au răspuns oamenii la acest sistem.”
