Bulevardul Magheru, măreție și decădere! Ce soluții există pentru revenirea la gloria de altădată?
Articol de Mircea Apostolescu, 18 decembrie 2025, 11:30
În anii ’20-‘ 30 ai secolului trecut – XX, Bulevardul General Gheorghe Magheru era unul dintre cele mai moderne și spectaculoase din Europa, cu blocuri înalte și zvelte, cu o parcare supraetajată, care oferea servicii pentru automobilismul ce începuse să ia avânt, cu magazine de lux și cinematografe.
Acum, seara, iluminatul de Crăciun îți atrage privirea și transformă Bulevardul Magheru într-o iluzie a ceva apropiat de ce era odată.
Ziua, însă, fără beculetele colorate, privirea îți pică pe decăderea, mizeria și priscuitatea ce au pus stăpânire pe această arteră ultracentrală a orașului.
Cinematografele și o mare parte dintre magazine au fost închise demult și lăsate în părăsire.
Peste tot, pe ziduri, pe vitrinele spațiilor comerciale, pe punctele de transformare pentru curent electric, pe toți stâlpii sunt lipite afișe, în straturi groase, culmea, unele făcând promovare chiar pentru evenimente organizate de către instituții de cultură din subordinea Consiliului General al Municipiului București.
Pe alocuri, din clădiri părăsite, cum e cea a fostului “Parking Ciclop” — care a aparținut Primăriei Capitalei, dar a fost retrocedată de ani buni urmașilor fostului proprietar — răzbate un miros greu de igrasie și urină.
Ceea ce se întâmplă pe Magheru, altădată unul dintre cele mai moderne bulevarde ale Europei, reprezintă o rușine.
Însă vina nu e numai a administrației locale, fie că e vorba despre Primăria Sectorului 1, fie că e vorba despre Primăria Municipiului București, este vorba despre o problemă sistemică.
Principala problemă este aceea a spațiilor comerciale părăsite, de la parterurile de bloc. Acestea, inclusiv Cinema “Patria” și Cinema “Scala” au căzut în părăsire atunci când Legea 282/2015, în încercarea de a impulsiona consolidarea clădirilor cu bulină roșie, a interzis activitățile care presupun aglomerare de persoane la parterul clădirilor expertizate și încadrate în clasa întâi de risc seismic.
Atunci s-au închis multe magazine, proprietarii le-au lăsat în paragină iar lipitorii de afișe și-au făcut de cap.
În anumite spații, precum fostul renumit „Bar Melodii” sau clădirea „Parking Ciclop”, s-au stabilit persoane fără adăpost, ceea ce contribuie semnificativ la acumularea deșeurilor și murdăriei.
Totodată, numeroase apartamente din aceste blocuri cu bulină roșie au fost achiziționate de investitori străini pentru a fi închiriate prin platforme de tip AIR-BNB, determinând astfel dispariția multor locatari permanenți ai zonei.
Un rol important în degradarea zonei l-au avut, de-a lungul anilor, cele două poliții locale — cea a Primăriei Capitalei și cea a Sectorului 1 — care nu au reușit să limiteze activitatea lipitorilor ilegali de afișe sau a parcagiilor neautorizați, activități frecvent practicate de persoanele fără adăpost ce își petrec timpul în centrul orașului, în zona Romană – Amzei – Piața Palatului – Ateneul Român, găsindu-și adăpost în clădirile abandonate.
Rezolvarea acestei probleme sistemice ar necesita o colaborare strânsă între primarul Sectorului 1, George Tuță, și noul edil al Capitalei, Ciprian Ciucu, care să includă atât acțiuni polițienești, cât și identificarea unor soluții rapide pentru consolidarea blocurilor cu bulină roșie de pe Magheru. Numai prin consolidarea clădirilor, redeschiderea magazinelor și cinematografelor, zona ar putea redeveni vibrantă din punct de vedere economic și social, recăpătând strălucirea de altădată.
