„The Sonic Turn”: sunetul ca instrument de putere, identitate, cultură
Articol de bucurestifm, 17 noiembrie 2025, 11:39
Între 14 și 15 noiembrie 2025 a avut loc conferința internațională “The Sonic Turn” în Sala Mică a Teatrului Național București.
Evenimentul a propus o reexaminare a felului în care înțelegem și folosim sunetul în interpretarea realităților culturale și socio-politice actuale. Sunetul nu este doar un fenomen senzorial, ci și un instrument analitic, un spațiu al memoriei și o formă de putere.
Pe parcursul celor două zile, cercetători, antropologi, artiști și etnomuzicologi au pus în discuție multiple direcții prin care sunetul influențează viața socială.
Au fost invitați specialiști români și internaționali, fiecare cu o perspectivă distinctă asupra domeniului: Cătălina Tesăr (RO), Cosmin Nicolae (RO), Delia Grigore (RO), Holger Schulze (DE), Ian Nagoski (USA), Manja Ristić (RS), Maria Balabaș (RO), Salomé Voegelin (CH/UK), Simina Oprescu (RO) și Stefan Fraunberger (AT).
În cadrul prezentărilor, dezbaterilor și performance-urilor, participanții au analizat felul în care experiențele acustice pot modela percepția publică, pot construi sau destabiliza identități și pot reflecta tensiuni politice.
Subiectele abordate au variat de la sunetele asociate conflictelor armate și rolul lor politic, până la ascultarea ca practică de observare și cercetare. Publicul a fost invitat să experimenteze percepția auditivă într-un mod diferit, orientându-se spre sonor ca mijloc de a interpreta realitatea contemporană
Intervenția lui Cosmin Nicolae, scriitor și muzician, a atras atenția asupra utilizării sunetului ca mijloc de intimidare în timpul Revoluției din 1989. El a analizat efectele psihologice provocate de frecvențele joase care induceau teamă, semnalele de panică amplificate și strategiile armatei de a construi un cadru sonor menit să provoace confuzie și tensiune. Acest „arsenal acustic” a contribuit la crearea unei atmosfere de incertitudine, amplificând impactul psihologic al momentelor revoluționare.
Un punct esențial al conferinței a fost prezentarea Deliei Grigore, cadru universitar la Facultatea de Limbi Străine a Universității București, dedicată Holocaustului rromilor și modului în care memoria acestui episod istoric rămâne insuficient integrată în conștiința publică. Ea a evidențiat faptul că lipsa unor instituții reprezentative — precum un muzeu al istoriei rromilor, un liceu dedicat culturii și identității rrome sau monumente memoriale vizibile — reflectă o recunoaștere incompletă a comunității rrome în societatea românească. În viziunea sa, ascultarea și valorificarea vocilor rrome reprezintă un pas necesar în procesul de recuperare a memoriei și al unei incluziuni reale.
De asemenea, sesiunea curatoriată de platforma Iscoada, axată pe tema supravegherii sonore, a ridicat întrebări esențiale despre raporturile de putere din spatele ascultării. Sub întrebarea „Cine ascultă pe cine și din ce motive?”, discuția a analizat felul în care monitorizarea acustică poate funcționa ca un mecanism subtil, dar eficient, de control și influență.
În ansamblu, “The Sonic Turn” urmărește nu doar să aducă în atenția publicului dimensiunea critică a ascultării, ci și să includă Bucureștiul în dialogul internațional despre sunet, memorie și identitate.
Autor: Radu Denisa-Mihaela
