Transformarea râului Dâmbovița în București. Idei pentru 2035

Dâmbovița 2035, un coridor verde-albastru

Articol de Monica Liche, 4 noiembrie 2025, 16:41

Revitalizarea râului care străbate Bucureștiul e mai mult decât un proiect – invitație la visare urbană și reconectare. Vorbim despre cum poate deveni Dâmbovița un coridor verde-albastru , cu Tamina Lolev, cofondator Nod Makerspace și Emil Ivănescu, președintele Organizației Arhitecților din România- filiala București, invitații lui Răzvan Ursuleanu #ÎnComunitate.

Un nou chip pentru Dâmbovița

Viziunea asupra Dâmboviței se schimbă din temelii. Specialiștii propun transformarea râului într-un coridor verde-albastru, care să redea orașului respirația pierdută. Malurile ar urma să fie unite prin pasarele pietonale și spații verzi continue, dedicate mersului pe jos, relaxării și sportului. Au apărut și primele aprobări.

“Descriptiv, ne imaginăm această Dâmboviță, coridor verde-albastru, respectiv firul de apă curat, accesibil pentru oameni, alături de multe zone verzi care,  împreună, răcoresc orașul. Putem imagina multe spații publice de recreere, pentru loisir,  pentru sport, pentru mobilitate lentă”  – Tamina Lolev, cofondator Nod Makerspace

“Noi am reușit să facem, acum ceva vreme, câțiva ani, un concurs de soluții, dar numai pe un segment al Dâmboviței și, de fapt, ideea câștigătoare și cu juriul internațional a fost conectarea malurilor printr-o serie de pasarele și printr-o serie de zone pietonale, care sunt zone verzi, deci  peste malurile legate printr-o serie de pasarele, care preluau fluxurile străzilor, nu se trecea cu cu mașini, ci din contră.

(…)  Ca veste bună, probabil știți, există un proiect, fostul Pod al Calicilor, care a primit aprobare și, teoretic,  ar trebui să urmeze să se construiască un mare pod pietonal” – Emil Ivănescu, președintele Organizației Arhitecților din România- filiala București

Dâmbovița, râul care ar putea uni orașul

Conceptul de coridor verde-albastru pentru Dâmbovița propune o viziune integrată, unde natura, educația și inovația se întâlnesc. Totodată, zona ar deveni un spațiu de colaborare între universități, cercetători și comunitate, o axă care răspunde la provocările climatice și sociale prin soluții bazate pe natură și creativitate. Râul ar redeveni astfel un liant care poate lega comunitatea.

“Ne imaginăm această Dâmboviță ca un ecosistem vibrant, în care e foarte multă biodiversitate și în care spațiile verzi multiplicate și mărite ca densitate

rezolvă și alte probleme legate de schimbările climatice, respectiv absorbția apelor în cazul inundaților, pentru că spațiile verzi și soluțiile bazate pe natură au această capacitate. Aș mai puncta și partea umană, socială, și anume că o vedem și ca pe o resursă creativă pentru dezvoltarea orașului pentru că pe Dâmbovița se concentrează cea mai mare densitate de universități, centre de cercetare, instituții și organizații inovative în România și atunci ar fi fain să aibă o contribuție toate aceste organizații. În felul ăsta, Dâmbovița chiar devine râul care unește cumva, pe de o parte administrațiile și  autoritățile, și  pe de altă parte toți ceilalți actori ai orașului. “– Tamina Lolev, cofondator Nod Makerspace

Apelurile de idei

Concursurile dedicate arhitecturii urbane nu sunt doar exerciții tehnice, ci și forme de dialog între profesioniști și cetățeni. Apelurile de idei au rolul de a deschide imaginația colectivă. Ele adună concepte, viziuni și scenarii care pot inspira administrațiile și pot redefini felul în care orașul se gândește pe sine. Există și o condiție pentru a te putea înscrie.

“Sunt două tipuri de concursuri. Sunt concursuri de soluții, care este o achiziție publică, e în legea achizițiilor publice, cum v-am făcut referire, și ea se finalizează cu un contract și cu un proiect care va fi implementat de primăria x. Există și  noi le-am denumit apeluri de idei, concursuri de idei, care au rolul de a prezenta publicului larg o pleiadă de idei, de viziuni, fără implicare ulterioră, din aceasta pecuniară și așa mai departe, dar rostul lor este de a convinge. E un discurs.

 (…)El este deschis tuturor însă, ca o minimă condiție, în echipe să existe un specialist, un arhitect, care poate să dea imaginea acestor gânduri ale participanților pentru că finalul este cât o imagine din aceasta convingătoare. Ea trebuie să te seducă prin ideea pe care o dezvolți împreună cu echipa ta sau tu singur.”- Emil Ivănescu, președintele Organizației Arhitecților din România- filiala București

Vezi aici unde vor ieși bucureștenii în 2035 și care sunt premiile oferite celor mai bune idei.