Asociaţiile profesionale din psihiatrie cer Guvernului şi Parlamentului o reformă a sistemului de sănătate mintală din România

Articol de arionmihaela, 17 octombrie 2025, 13:39

Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) şi Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) solicită Guvernului şi Parlamentului să trateze sănătatea mintală ca “pe o prioritate strategică naţională” şi să iniţieze o reformă profundă a sistemului psihiatric, în contextul concluziilor formulate de Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei (CPT) în raportul publicat în luna octombrie, potrivit unui comunicat de presă.

Cele două asociaţii profesionale au transmis Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei şi Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor un punct de vedere privind raportul CPT, subliniind că documentul ‘nu dezvăluie o situaţie nouă, ci readuce în atenţia publică starea critică a psihiatriei româneşti, o realitate cunoscută şi ignorată de ani de zile de către factorii de decizie de la nivel central’.

‘În spatele pereţilor vechi, în spatele cifrelor şi al constatărilor reci, există mii de oameni – pacienţi şi profesionişti – care luptă zi de zi cu un sistem greoi, subfinanţat cronic, lipsit de o legislaţie adaptată la realităţile şi cerinţele actuale şi nu în ultimul rând cu prejudecăţi adânc înrădăcinate în societate. Noi, cei care lucrăm în spitalele publice de psihiatrie, nu negăm disfuncţionalităţile sistemice semnalate în raport. Dimpotrivă, le trăim zilnic şi le semnalăm de ani de zile, cerând sprijin factorilor de decizie şi oferind soluţii reale pentru remedierea acestora. Ceea ce lipseşte nu este voinţa profesioniştilor, ci asumarea politică şi financiară a unei reforme profunde a sistemului de sănătate mintală’, afirmă semnatarii documentului.

Asociaţiile atrag atenţia că psihiatria românească este subfinanţată, se confruntă cu deficit de personal şi infrastructuri învechite.

Cele două organizaţii propun un set de măsuri concrete, grupate pe cinci direcţii prioritare:

– Finanţare şi buget – creşterea finanţării pentru psihiatrie şi definirea unui buget adaptat pentru spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă;

– Reformă Interinstituţională – implementarea urgentă a Planului Naţional de Acţiune pentru Sănătate Mintală 2023-2030;

– Resursa Umană – deblocarea imediată a posturilor în spitalele de psihiatrie şi adaptarea resurselor de personal la nevoile reale, cu revizuirea reglementărilor legale privind normarea de personal din aceste unităţi sanitare;

– Reorganizare şi Lege – elaborarea unei noi reglementări în domeniul sănătăţii mintale care să asigure un cadru coerent şi predictibil. Dezvoltarea serviciilor de psihiatrie comunitară pentru a decongestiona spitalele şi a facilita reintegrarea pacienţilor;

– Deblocarea proceselor de extindere şi modernizare a infrastructurii.

Reprezentanţii celor două asociaţii îşi reafirmă disponibilitatea de a colabora cu autorităţile pentru elaborarea unei noi legislaţii în domeniu, care să asigure un sistem psihiatric ‘uman, eficient şi respectuos faţă de demnitatea persoanei cu tulburare psihică’.

‘Ştim şi am semnalat de multe ori că reglementarea în domeniul sănătăţii mintale nu mai corespunde nevoilor actuale ale societăţii şi nici nu mai reflectă pe deplin standardele europene în materie. Este necesară o nouă reglementare în domeniul sănătăţii mintale în România, care să ofere un cadru coerent de funcţionare pentru serviciile de psihiatrie şi să confere un temei real şi complet organizării serviciilor de sănătate mintală comunitară, astfel încât să poată fi realizată continuitatea îngrijirii pacienţilor cu tulburări psihice şi integrarea reală în societate a acestora. Noi, ne reafirmăm disponibilitatea de a contribui, prin expertiza profesională acumulată, la elaborarea noilor reglementări’, se arată în documentul transmis vineri Guvernului, Parlamentului şi presei.

De asemenea, potrivit sursei citate, este important de subliniat că ‘România nu reprezintă o excepţie în Europa’. Potrivit analizei comparative publicate de Cardoso şi colab. (2025, European Journal of Psychiatry),’ majoritatea statelor europene se confruntă cu aceleaşi tensiuni între standardele internaţionale privind drepturile persoanelor cu tulburări psihice şi necesitatea protejării lor în contexte clinice complexe. Doar 45% dintre statele analizate au definiţii juridice clare pentru tulburările psihice, iar în peste 40% dintre cazuri nu există criterii diagnostice standardizate (ICD/DSM) – o lipsă care generează interpretări variabile şi aplicarea inegală a măsurilor nevoluntare’.