Raportul “Starea învățământului în București” 2025
O radiografie a învățământului bucureștean
Articol de Monica Liche, 16 octombrie 2025, 16:48
Date, strategii, realitate din teren și viitorul școlii în Capitală, toate acestea apar în noul Raport privind Starea Învățământului din Municipiul București pentru anul școlar 2024–2025.
Astăzi, la ora 14:00, discutăm despre performanțe, provocări și ce urmează pentru elevi și profesori, împreună cu prof. Camelia Roxana Lepădat, inspector pentru comunicare instituțională în cadrul Inspectoratului General al Municipiului București, invitata lui Răzvan Ursuleanu #ÎnComunitate.
Educația din București
Rezultatele ultimului an arată că politicile educaționale aplicate în Capitală încep să dea roade, iar scăderea abandonului școlar confirmă că sprijinul constant face diferența. Totuși, dincolo de statistici, provocarea rămâne aducerea la același nivel a școlilor din sectoare diferite și sprijinirea elevilor care încă învață în condiții vulnerabile. Reforma începe atunci când performanța devine regulă, nu privilegiu.
“S-a constatat o scădere semnificativă a abandonului școlar, de la 6,9% la 2,77%, deci credem că este o scădere semnificativă în anul școlar trecut. Sperăm ca această scădere să continue și în anul școlar 2025-2026, datorită implementării Programului Național de Eradicare a Abandonului Școlar și a măsurilor de sprijin educațional pentru că, indiferent ce s-ar crede, ele există și sunt implementate în mod constant.
De asemenea, un alt punct forte al acestui raport au fost performanțele la Olimpiadele Naționale și Internaționale, care au fost excepționale. Au fost peste 700 de elevi calificați la etapa națională și 71 în loturile internaționale și recunoaștem că este într-adevăr o performanță.
Acum, dacă vorbeam și de lucruri care ar putea fi îmbunătățite, recunoaștem că o concluzie ar fi nevoia de uniformizare a calității între sectoare și de sprijin suplimentar pentru anumite unități cu vulnerabilități sociale, aspecte pe care le avem deja în vedere pentru anul următor.” – Camelia Roxana Lepădat, inspector pentru comunicare instituțională în cadrul Inspectoratului General al Municipiului București
Școala românească pe harta europeană
Educația bucureșteană începe să respire într-un ritm nou, în care inovația și implicarea socială merg mână în mână. Proiectele internaționale și programele locale au depășit statutul de simple inițiative administrative acționând ca motoare care schimbă modul în care copiii învață, colaborează și se raportează la comunitate. Dincolo de note și performanțe, se conturează o generație care înțelege educația ca pe o formă de participare activă la o lume aflată într-o continuă transformare.
“Proiectele Erasmus, PNNR sau PNRAS, au adus un suflu european în foarte multe unități de învățământ. S-au implementat, de asemenea, programe de sprijin pentru copii, nu numai în privința rezultatelor, cum ar fi, de exemplu, Inclusive Hub, pentru școlile speciale, sau Și eu trăiesc sănătos, derulat cu fundația PRA și au avut un impact real. Școlile implicate în formarea grupurilor anti-bullying, programul Dreptul la Pauză, sau în competiții precum Steam, Vianu Game Jam, că tot am menționat, iată, și în activități de voluntariat, reprezintă adevărate repere de inovație educațională și, de ce nu, de inovație civică, pentru că trebuie să urmărim și acest deziderat.” – Camelia Roxana Lepădat, inspector pentru comunicare instituțională în cadrul Inspectoratului General al Municipiului București
„Școala Altfel” rămâne tot școală
Săptămânile dedicate învățării prin experiență nu suspendă procesul educațional, ci îl completează. Ele oferă libertate de formă, nu de conținut, și cer aceeași rigoare pe care o are orice activitate didactică. Ideea nu este de a fugi de școală, ci de a o aduce mai aproape de viață, în comunitate, în natură, în realitatea cotidiană, cu respectarea regulilor.
“Aceste activități din săptămâna Școala Altfel și din Săptămâna Verde, sunt activități didactice. Ele sunt activități cu caracter didactic și formativ, nu sunt săptămâni de vacanță și activitățile trebuie să se desfășoare în cadrul unității de învățământ, în localitate sau în zonele apropiate, dar cu respectarea a legislației și a reglementărilor în vigoare. Plecările în străinătate, fără aprobările legale, constituie abateri de la lege. Domnul inspector școlar general deja a menționat mai mult decât clar.”- Camelia Roxana Lepădat, inspector pentru comunicare instituțională în cadrul Inspectoratului General al Municipiului București
Generația care vrea să fie auzită
Tinerii de azi prioritizează sensul înaintea aprobării. În fața profesorilor, vin cu întrebări directe, opinii clare și o dorință autentică de a fi parte din dialogul educațional. Ei își doresc o școală care care să îi asculte, să îi provoace și să îi inspire.
“Elevul actual este un tânăr implicat și foarte curajos. Este conectat la tehnologie și este dornic să se exprime, să-și exprime propria individualitate. Și asta o vedem în fiecare zi în sala de clasă. I-am văzut foarte interesați să participe la proiecte extrașcolare, la olimpiade. Avem foarte mulți copii care participă la olimpiade, sunt foarte mulți doritori, la activități de voluntariat, la dezbateri și la programele internaționale Erasmus+.
Avem foarte mulți doritori și foarte mulți copii beneficiază de aceste programe Erasmus+ dar, dincolo de cifre, și țin să menționez, pentru că eu sunt profesor de limba și literatura română, și aș vrea să vă spun și cum îl percep eu, prin prisma profesorului de limba și literatura română. Pentru mine, este un tânăr care citește lumea prin emoție și încearcă să îi găsească sensul. Își dorește ca școala să-l asculte, nu doar să-l evalueze și noi asta încercăm să promovăm. Este unul dintre dezideratele Inspectoratului Școlar al Municipiului București, această deschidere permanentă către copii.”- Camelia Roxana Lepădat, inspector pentru comunicare instituțională în cadrul Inspectoratului General al Municipiului București
