Indicele IRCC a atins maximul istoric. Ce înseamnă asta pentru românii cu credite?

Ratele românilor în contextul creșterii indicelui IRCC

Articol de Monica Liche, 7 octombrie 2025, 16:17

Indicele IRCC a crescut la un nou maxim istoric (6,06%), afectând aproximativ 400.000 de români cu credite. Cei mai afectați sunt tinerii care au luat credite prin „Prima Casă” și persoanele cu venituri medii. În contextul acestui val de scumpiri, Irina Chițu,  analist financiar și director FinZoom, invitata Ioanei Brușten #InComunitate, ne explică ce măsuri de protecție financiară sunt necesare, cum poate ajuta refinanțarea și de ce educația financiară e mai importantă ca oricând.

De ce crește IRCC și cum ne afectează ratele

Cum funcționează mecanismul din spatele dobânzilor variabile?  Indicele IRCC, care influențează direct valoarea ratelor la credite, nu se calculează în timp real, ci reflectă evenimentele economice , care s-au petrecut deja.  Astfel, orice perioadă de instabilitate sau cerere crescută de bani se vede abia mai târziu, în buzunarul celor care plătesc credite. 

“IRCC, de fapt, este un indice, care intră în componența dobânzilor variabile la credite. Deci, practic, ca să faci o dobândă variabilă, ai acest IRCC plus marja băncii. În contractul de credit, această marja băncii, care poate să fie între 1,9% până la un 2,33%, poate chiar mai mare, este fixă această marja băncii în contractul de credite și nu se poate modifica. În schimb, ce variază? Variază acest IRCC ,care face să se modifice dobânda din 3 în 3 luni. Acum, ce este cu acest indice? Acest indice, de fapt, cum se calculează? Este o medie a dobânzilor cu care s-au împrumutat efectiv băncile între ele, când au avut nevoie de bani, pe o perioadă de 3 luni și se face o medie ponderată și cu volumul tranzacțiilor. Important este că este pe 3 luni, o medie a ceva ce s-a întâmplat deja cu 3 luni în urmă. Este decalat calculul lui.

De aceea, acum, de exemplu, acest IRCC istoric, de 6,06%, este o medie a dobânzilor cu care s-au împrumutat băncile între ele în perioada 1 aprilie-1 iulie 2025, adică în perioada alegerilor și imediat după, când au fost foarte multe, a fost cerere de bani în piață, au fost și, știm noi atunci, ieșiri de bani destul de multe din țară, pentru că era o instabilitate politică, economică și așa mai departe. Pe de altă parte, era nevoie de bani, era cerere de bani și, așa cum știm, dobânda este prețul banilor. Deci, atunci când cererea este mare, crește prețul. Deci, au crescut și dobânzile.”- Irina Chițu – analist financiar – Director FinZoom

 Când merită să îți refinanțezi creditul

Refinanțarea nu e doar o soluție de moment, ci o strategie financiară care poate face diferența între datorii apăsătoare și stabilitate pe termen lung. Totul ține de context: uneori înseamnă dobânzi mai mici, alteori o perioadă de rambursare mai scurtă sau, pur și simplu, ordonarea mai multor împrumuturi într-un singur plan clar și predictibil.

“O refinanțare e bună de fiecare dată când ai ceva de câștigat. Deci, practic, fiecare trebuie să-și vadă propriul credit sau propriile credite și să vadă dacă prin refinanțare obține ceva mai bun. Ce înseamnă refinanțarea? Obții un credit nou care îl închide pe cel vechi.Acum, poți să închizi unul sau mai multe credite. Și atunci când poate fi bună o refinanțare? Când îți scazi costurile, când poate scazi dobânda sau poate îți reduci perioada creditului. (…)Sau mai multe credite le transformi într-unul singur. De exemplu, ai mai multe carduri de credit și un credit de nevoi personale și un credit la un IFN. Fiecare cu scadență diferită, cu sume diferite, poți să le cumulezi pe toate într-un singur credit, cu o singură dobândă, poate mai mică, și atunci merită să le refinanțezi.” –

Irina Chițu – analist financiar

Primele teste înainte de credit

Un credit nu ar trebui să înceapă odată cu semnătura de la bancă, ci cu disciplina financiară de dinainte. Capacitatea de a economisi, de a construi un avans și un fond de siguranță sunt adevăratele repere care arată dacă ești pregătit să susții o datorie pe termen lung.

“Cu cât ai un avans mai mare, normal, te vei împrumuta mai puțin. Și apoi, avansul contează și pentru tine ca să vezi cum ești în stare să pui bani deoparte. Pentru că dacă n-ai reușit să pui bani deoparte în nicio lună până în momentul în care vrei să iei creditul, ce te face pe tine să crezi că vei putea să-ți plătești rata aceea obligatorie lunară timp de zeci de ani. Chiar dacă, să zicem, banii pentru avans îi ai de la părinți sau poate cine știe ce altă sursă ai avut și n-ai contribuit tu la ei, tot e bine să ai măcar un an de zile de  exercițiu de a pune deoparte banii aia pentru rată, pe care ar trebui să-i plătești.  Deci, odată avansul și apoi, în al doilea rând, un fond de siguranță. Să ai un fond de siguranță trei luni de salarii sau de cheltuieli sau, poate chiar șase, dacă e o perioadă cum e aceasta, în care nu știi cât va veni cu factura la utilități sau la altele. E bine să ai acest fond de siguranță pentru că dacă se întâmplă ceva, să zicem, nu poți să lucrezi o anumită perioadă sau ți-ai pierdut job-ul, până îți găsești altul, să nu fii nevoit să nu-ți plătești rata și atunci s-ar putea să-ți pierzi casa, dacă nu-ți plătești mai multe luni, să vinzi ceva în pierdere  doar ca să poți să îți plătești rata sau să mănânci. E foarte important să ai acest fond de siguranță și ăsta nu se clădește peste noapte, la fel ca la avans, câte un pic în fiecare lună, dar pentru acest scop, adică, uite, asta ne trebuie, un pic de planificare pentru obiectivele noastre.” – Irina Chițu – analist financiar

Află aici și celelalte informații necesare gestionării cu succes ale creditelor tale.