Schimbări în școala românească. Ministrul Educației, Daniel David, explică direcțiile reformei

Testări noi, reforme și wellbeing în școala românească

Articol de Monica Liche, 24 septembrie 2025, 17:05

De la testările din clasele mici și reforma Evaluării Naționale, până la noul curriculum liceal și componenta de wellbeing, școala românească trece prin schimbări majore. Cum corelăm ce predăm, ce testăm și ce folosim în viață? Ne răspunde Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării, invitatul Ioanei Brușten #ÎnComunitate.

Testările școlare se apropie de realitatea de zi cu zi

Evaluările naționale pentru clasele mici vor include, pe lângă exercițiile clasice, itemi care verifică modul în care copiii aplică cunoștințele în situații concrete. Ideea urmărește să apropie școala de provocările practice ale vieții, pentru ca elevii să nu mai fie luați prin surprindere atunci când ajung să susțină examene internaționale precum PISA.

 “Sunt două noutăți importante și un lucru accentuat pe care l-am avut și înainte și anume, itemii vizează nu doar itemi din programă, adică doar itemi de matematică, de exemplu, sau de limbă, ci și utilizarea acestor competențe în viața de zi cu zi, exact partea pe care noi o avem destul de slabă în sistemul nostru.

Copiii se trezesc în clasa noua că dau testele PISA, testele PISA nu măsoară, nu-ți dau o problemă de matematică, îți dau o problemă de genul ăsta, nu știu, ai un baston de lungimea X, ai o mașină care are volumul sau îți dă date privind portbagajul, intră sau nu intră bastonul acolo sau cum îl aranjezi. Asta este utilizarea matematicii la viața de zi cu zi. Vreau să avem astfel de itemi, începând din clasa a doua, a patra, și după aceea și în clasa a șasea, pe lângă cei clasici, că vei avea și itemi clasici de matematică, de limbă și așa mai departe. Și doi, cred că trebuie să testăm mai multe competențe.” – Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării

 

 Competențele cheie intră în centrul educației

Viitoarele testări școlare vor urmări nu doar acumularea de informații, ci și felul în care elevii dezvoltă competențe esențiale pentru viață și pentru integrarea în societate. Accentul cade pe domenii precum comunicarea, digitalizarea, știința, dar și pe spirit antreprenorial, educație civică și sensibilitate culturală, cu scopul ca rezultatele școlare să devină repere clare atât pentru profesori, cât și pentru părinți.

“Vedeți, noi în programă, în curriculum, noi încercăm să creem mai multe competențe. Sunt opt competențe cheie. Dacă le listez foarte repede, limbă și comunicare, multilingvism, partea de matematică știință, componenta de digitalizare sau componenta de competențe digitale, partea de antreprenoriat, partea de dezvoltare personală, partea de educație pentru democrație, educație civică și componenta de sensibilitate culturală. Asta trebuie să facă școala, să dezvolte aceste competențe. Vreau să văd că aceste rezultate se întorc la școală și școala înțelege cum stă prin raportare la alte școli din județ și din țară și, după aceea, școala are grijă că aceste informații să ajungă la copil și la familie. Ca părinții să înțeleagă după testarea din clasa a doua, la ce nivel este copilul cu competențele respective.

(…)Dar dacă facem aceste testări în această logică, începând cu anul viitor vom prinde un ciclu PISA în care copiii noștri vor fi deja obișnuiți cu utilizarea cunoștințelor în viața de zi cu zi. Și acolo mă aștept ca performanța, la următoarea testare PISA, să se modifice, să crească ușor. Acolo să vedem diferențele. Acolo mă aștept. Acolo pot să fiu tras eu la răspundere. Pentru rezultatele PISA, care se vor da anul viitor, nu pot să fiu tras eu la răspundere, că este școala care s-a făcut până acum, chiar dacă sunt bune” – Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării

 Ore remediale

Schimbările aduse în programul școlar pun accent pe sprijinul real al elevilor, prin ore dedicate consolidării cunoștințelor și remedierii lacunelor, dar și pe dezvoltarea competențelor pentru cei care aspiră la performanță.

“La învățători, cele două ore în plus merg pe elementele remediale. Două ore în plus pe săptămână. Să nu-și imagineze cineva că cele două ore sunt pe zi. Două ore pe săptămână. Ce înseamnă învățare remedială? Înseamnă că învățătorul se uită și se întreabă: competențele pe care am vrut să le formez, sunt formate? Dacă sunt formate, le fixezi, le consolidezi ca să nu se uite repede. Dacă n-au fost formate prin procesul standard, te ocupi și corectezi deficiența respectivă și le formezi. Dacă sunt formate, înveți pe copii cum să le folosească în viața de zi cu zi. Atunci vor veni cu plăcere la școală.

(…)Nu oprește nimeni pe învățător să lucreze tot remedial, că remedial înseamnă să îmbunătățești, să dezvolți competențele pentru performanță, pentru ăia care vor să meargă în viitor, la olimpiadă, la concursuri și așa mai departe. Iar acest program va rămâne ca un program național, că avem sau nu avem fonduri europene, fiindcă sunt cele două ore care au venit odată cu măsurile fiscal-bugetare.” – Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării

 Comasarea școlilor

În spațiul public au circulat temeri legate de efectele comasării, însă explicațiile oficiale arată că măsura nu vizează mutarea elevilor sau concedierea personalului auxiliar. Decizia are în vedere, în primul rând, eficientizarea conducerii școlilor și corelarea cu modificările din structura normei didactice.

“Vreau să discut foarte clar despre acest lucru. Comasare însemna faptul că din doi directori rămâne unul. Copiii nu se mută dintr-o școală în alta, personalul care face curățenie, paza, administrația, nu sunt oameni care sunt dați afară, cum s-a spus în spațiu public, că vor fi oameni dați afară, copiii vor fi mutați. Nu.

Din doi directori, rămâne unul.

Dacă au fost unii copii mutați dintr-o școală în alta, n-are nicio legătură cu legea fiscal-bugetară. Astfel de acțiuni s-au întâmplat și în urmă cu un an, și în urmă cu doi ani, și în urmă cu trei ani. Doar că acum s-au pus în spatele, ca să spun așa mai direct, în cârca măsurilor fiscal-bugetare, deși n-aveau nicio legătură.

(…)Noi am gândit totuși, educațional, aceste măsuri fiscal-bugetare. Înainte să mărim norma cu două ore, întâi am spus, hai să comasăm sub acest aspect, unitățile școlare, fiindcă creștem șansa pentru a se crea mai ușor și norma aceea mărită cu două ore.” – Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării