Franța, zguduită de proteste masive împotriva austerității: peste 500 de arestări și un nou premier în funcție

Articol de bucurestifm, 11 septembrie 2025, 10:11

Circa 200.000 de manifestanţi au protestat miercuri în Franţa împotriva politicii de austeritate, conform estimărilor ministerului de interne; aproximativ 540 dintre ei au fost arestaţi, în timp ce noul premier Sebastien Lecornu a depus jurământul, relatează dpa, citată de Agerpres.

Lecornu, care a preluat mandatul de la demisionarul Francois Bayrou, a cerut o schimbare în politică, avertizând că trebuie să urmeze “rupturi nu doar de formă, nu doar de metodă, ci şi de conţinut”.

Fostul prim-ministru Bayrou a pierdut un vot de încredere în parlament cu proiectul unui buget de austeritate. A rămas însă nemulţumirea populară faţă de preşedintele Emmanuel Macron – un resentiment care a produs un val de demonstraţii, degenerate în violenţe în mai multe localităţi, sub sloganul “Să blocăm tot”.

Originea acestei mişcări descentralizate nu este clară, dar partidele de extremă stânga s-au raliat împotrivirii la austeritate, la fel ca unele sindicate şi susţinători ai “vestelor galbene” care au zguduit Franţa cu protestele lor în 2018.

Sindicatul CGT a apreciat că la manifestaţiile de miercuri au participat circa un sfert de milion de francezi, mai mulţi decât au afirmat oficialităţile.

Mişcările de stradă s-au amplificat pe tot parcursul zilei; au participat mulţi activişti radicali. S-au aprins focuri pe străzi şi a fost “perturbată ordinea publică”, a comunicat miercuri seara ministerul de interne. Instituţia a precizat că au fost răniţi 23 de membri ai forţelor de ordine şi au fost reţinuţi peste 540 de demonstranţi, dintre care 211 la Paris.

În capitală, protestatarii au luat cu asalt Gara de Nord; s-a aprins faţada unei clădiri; un mare centru comercial a fost închis din cauza atmosferei tensionate.

În înregistrări video se pot vedea ciocniri violente. La Marsilia, Lyon, Bordeaux şi Toulouse, s-au înălţat baricade la licee, în depouri de autobuze sau pe străzi. La Nantes, în vest, şi la Rennes, în nord-vest, ca şi la Paris, au fost atacate forţele de ordine.

Ministrul de interne Bruno Retailleau a susţinut că mişcarea nu este o iniţiativă cetăţenească şi a fost preluată de extremişti de stânga.

Tensiunile din Franţa au crescut după ce Macron a convocat anul trecut alegeri anticipate şi nu a reuşit să elimine pericolul unei urgenţe bugetare. Lecornu, al cincilea prim-ministru din ultimii doi ani, fost ministru al apărării şi aliat apropiat al preşedintelui, a anunţat că doreşte să se întâlnească în următoarele zile cu reprezentanţi ai partidelor şi sindicatelor în încercarea de a găsi o majoritate în Adunarea Naţională – parlamentul divizat între “macroniştii” de centru, extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen şi formaţiunile de extremă stângă.

Noul şef al guvernului le-a promis francezilor că “vom reuşi” şi că “nu este un drum imposibil”, însă comentariile lui au fost scurte, în contextul protestelor de stradă. El a recunoscut că “această instabilitate şi criza politică şi parlamentară cer modestie şi sobrietate” şi că este nevoie de o punte peste prăpastia dintre aşteptările cetăţenilor şi situaţia politică.