Reprezentanţii medicilor de ambulator vor reducerea internărilor “nenecesare” şi centrarea pe medicina prespitalicească

Articol de arionmihaela, 30 iulie 2025, 10:41

Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA) afirmă că susţine reformarea sistemului de sănătate românesc prin reducerea internărilor ‘nenecesare’ şi centrarea pe medicina prespitalicească.

Reprezentanţii Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulator (APMA) au avut o întâlnire cu preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, pentru a discuta propuneri menite să reducă numărul internărilor nenecesare în sistemul public de sănătate.

Potrivit unui comunicat remis marţi presei, propunerile APMA vizează o schimbare ‘fundamentală’ a paradigmei actuale, centrată excesiv pe spital şi internare continuă/de zi.

‘Obiectivul principal este creşterea adresabilităţii pacienţilor către ambulatoriu şi responsabilizarea acestora în gestionarea propriei sănătăţi’, afirmă APMA.

Printre măsurile cheie propuse de APMA se numără:

-implementarea criteriilor de performanţă la nivel individual pentru medicii din spital şi la nivel de secţii, cu prioritate pe reducerea zilelor de spitalizare;

– triaj mai strict în UPU, cu diferenţierea urgenţelor vitale de cele non-vitale şi încurajarea pacienţilor cu afecţiuni non-critice să urmeze circuitul medic de familie – specialist – spital;

– introducerea conceptului de medicină prespitalicească, formată din medicul de familie şi medicul specialist din ambulatoriu, cu rol în prevenţie, îngrijirea pacientului cronic, preluarea pacientului externat, screening, educaţie medicală şi stabilirea unui circuit clar al pacientului de la medicul de familie către medicul specialist, cu trimitere la spital doar în cazurile care nu pot fi rezolvate în ambulatoriu;

-definirea criteriilor clare pentru recomandarea directă de internare de către medicul de familie, inversând situaţia actuală în care orice persoană se poate prezenta la spital;

– monitorizarea pe termen lung în prespital a patologiilor cronice şi a aderenţei pacienţilor la tratament, cu posibilitatea ca următoarele consultaţii să devină contra cost în cazul nerespectării programărilor sau recomandărilor;

– elaborarea de protocoale şi ghiduri clare de internare, care să delimiteze cazurile ce pot fi internate prin UPU de cele care trebuie stabilizate şi trimise înapoi către medicul de familie sau specialist;

– introducerea unui sistem de plată pentru pacienţii care doresc să aleagă un anumit spital sau medic în detrimentul repartiţiei geografice/aleatorii, pentru a evita aglomerarea asimetrică a unităţilor sanitare;

– introducerea în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) a unui marker de necomplianţă faţă de schema terapeutică, care să genereze obligativitatea achitării serviciilor medicale din surse proprii în cazul vizitelor ulterioare legate de aceeaşi patologie;

– compararea în SIUI a discrepanţelor dintre diagnosticul de trimitere şi gravitatea cazului descrise de medicii din prespital şi diagnosticele finale ale pacientului internat;

– descurajarea prezentării nejustificate în UPU de către pacienţii neasiguraţi prin introducerea unei obligativităţi de plată pentru serviciile medicale acordate, nejustificat, nefiind urgenţe;

– înfiinţarea unor centre de permanenţă de tip ambulatoriu, care să poată înlocui ambulanţa sau camerele de gardă în weekend-uri şi sărbători legale, funcţionând ca centre de triaj;

– bonificarea medicului de familie al cărui procent de bilete de internare se află sub un anumit prag statistic;

– eliminarea plafoanelor la investigaţiile paraclinice, concomitent cu adoptarea ghidurilor europene de prescripţie, pentru a limita abuzurile şi a permite efectuarea investigaţiilor necesare;

– introducerea pe termen lung a unei coplăţi pentru orice prezentare la medic (medic de familie, ambulator, spital) pentru a descuraja supraconsumul nejustificat medical de servicii medicale şi a responsabiliza pacientul;

– reducerea nevoii de consum a serviciilor medicale pe termen lung prin încurajarea unei populaţii mai sănătoase, cu programe de screening ‘nonopţionale” şi penalităţi financiare pentru non-complianţă.