Organizaţia Salvaţi Copiii- Copiii români sunt în număr ridicat foarte preocupaţi de calitatea aerului şi de poluare

Articol de arionmihaela, 4 iunie 2025, 11:45

Calitatea aerului şi poluarea reprezintă o îngrijorare majoră pentru copiii români, 76% dintre ei declarându-se destul de sau foarte preocupaţi.

Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75%) şi speciile de animale şi plante pe cale de dispariţie (66%), arată datele unei anchete realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

În comparaţie cu rezultatele studiului  similar desfăşurat cu patru ani în urmă, poluarea aerului rămâne cea mai stringentă problemă de mediu în opinia copiilor, iar nivelul de preocupare a acestora faţă de calitatea aerului înregistrează o semnificativă creştere înregistrându-se 9 puncte procentuale în plus pe primele două niveluri – de la 67% la 76%.

Analizând nivelul de preocupare pentru principalele probleme de mediu, observăm că cel mai ridicat nivel de preocupare apare cu privire la poluarea aerului, faţă de care peste trei sferturi (76%) dintre respondenţi se declară destul de sau foarte preocupaţi. Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75 de puncte procentuale pe primele două niveluri de preocupare) şi speciile de animale şi plante pe cale de dispariţie (66 pp). Cel mai scăzut nivel de preocupare se manifestă faţă de extracţia de petrol, gaze şi cărbune (38%).

Analizând nivelul de preocupare a participanţilor faţă de calitatea aerului, în funcţie de grupele de vârstă, observăm din nou un nivel mai redus la cei de 14-15 ani (67% pe primele două niveluri), în comparaţie cu cei de vârstă mai mică (79% la 12-13 ani) sau adolescenţii mai mari (80% la 16 – 17 ani). Şi genul participanţilor are un impact semnificativ asupra nivelului de preocupare faţă de poluarea aerului, 82% dintre fete declarându-se destul de preocupate sau foarte preocupate de această problemă, în comparaţie cu 66% dintre băieţi. Diferenţa în funcţie de mediul de locuire este mult mai redusă (2 pp în favoarea respondenţilor din mediul urban).

Consultarea a explorat şi percepţia copiilor faţă de impactul unor activităţi economice asupra mediului. Dintre domeniile testate, cel mai mare impact asupra mediului este atribuit producerii de energie prin arderea combustibililor fosili, căreia peste jumătate dintre participanţi (56%) îi atribuie un impact foarte ridicat sau ridicat. Impactul atribuit producerii de energie prin arderea combustibililor fosili poate fi interpretat ca având legătură cu preocuparea participanţilor faţă de poluarea aerului.

Următoarea activitate ca impact atribuit (53% pe primele două niveluri) este tăierea copacilor în scop economic (excluzând defrişările ilegale) şi transportul (47%). Un impact mult mai redus este atribuit pescuitului de peşte sălbatic (24%) şi agriculturii (19%).

Atunci când li se solicită să-şi autoevalueze nivelul de cunoştinţe cu privire la o serie de probleme de mediu, 3 din 5 participanţi (60%) se declară buni cunoscători ai metodelor de reciclare, iar peste jumătate dintre participanţi (54%) consideră că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de informaţii cu privire la poluarea aerului şi poluarea cu plastic.

În acelaşi timp, peste o treime dintre respondenţi apreciază că sunt bine informaţi cu privire la schimbările climatice (33%) şi defrişarea pădurilor (34%). Problema de mediu cu care respondenţii sunt mai puţin familiarizaţi este reprezentată de refugiaţii din cauze climatice, în condiţiile în care 27% dintre participanţii la consultare apreciază că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoştinţe în legătură cu acest subiect, în timp ce o treime dintre ei (33%) indică un nivel scăzut sau foarte scăzut de informare.

În comparaţie cu rezultatele demersului anterior de analiză, observăm că, în prezent, primul subiect ca nivel de informare a devenit cel referitor la metodele de reciclare, în timp ce la studiul anterior ocupa al doilea loc (cu o sumă a nivelurilor ridicate de cunoştinţe de 36% faţă de 60% în prezent). În schimb, creşte substanţial şi procentul participanţilor care apreciază că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoştinţe în legătură cu temele privind poluarea aerului şi cea cu plastic (de la 47% la 54% în cazul poluării aerului, respectiv de la 31 la 54% în cazul poluării cu plastic).

De asemenea, în comparaţie cu rezultatele studiului din anul 2021, observăm o dublare a procentului respondenţilor cu niveluri ridicate de cunoştinţe legate de schimbările climatice (de la 16% la 33%) şi o tendinţă la fel de îmbucurătoare atunci când este vorba de defrişarea pădurilor (creştere de la 25% la 34%).

Deşi rămâne problema de mediu cel mai puţin familiară copiilor, tema refugiaţilor din cauze climatice înregistrează la rândul său o creştere a nivelurilor ridicate de informare, de la 16% în 2021 la 27% în 2025 şi o reducere a procentului de respondenţi care declară că au un nivel scăzut sau foarte scăzut de cunoştinţe despre acest subiect (de la 54% la 33%).

Întrebaţi fiind dacă au participat la ore de educaţie ecologică în cadrul şcolii unde învaţă, 43% dintre respondenţi afirmă că nu au avut această experienţă.

Analizând contextul în care copiii participă la educaţie de mediu în cadrul şcolii, observăm că programul Săptămâna Verde a fost indicat de peste 4 din 5 elevi (82% – procente relative, calculate din numărul celor care au participat în cadrul şcolii la educaţie de mediu). Includerea orelor de educaţie ecologică în cuprinsul altor materii şi activităţile extra-curriculare relevante au fost indicate de mai puţini respondenţi (30%, respectiv 27%).

Chestionarul a inclus şi un set de întrebări legate de costurile acoperite de familii pentru asigurarea participării copiilor la activităţile desfăşurate de şcoli în cadrul programului Săptămâna verde.

O treime dintre respondenţi (33%) au afirmat că, în cadrul programului, la clasele lor s-au desfăşurat şi activităţi care au implicat costuri pentru elevi şi familii, iar aproape 2 din 5 (39%) afirmă că astfel de activităţi nu au fost incluse. Interesant este că diferenţa (28%) reprezintă non-răspunsuri (Nu îmi amintesc/nu ştiu), ceea ce poate fi interpretat fie în sensul că elevii nu sunt la curent cu eventualele sume acoperite de familiile lor, fie în sensul că evită să ofere un răspuns pe care îl consideră indezirabil la această întrebare.

Principalele activităţi contra-cost desfăşurate în cadrul programului Săptămâna verde par a fi excursiile sau taberele (76%), urmate de vizite la muzeele locale (49%), activităţi contra-cost desfăşurate în cadrul şcolii (16%) şi alte activităţi (10% – cele mai frecvente variante indicate în această sub-categorie fiind ieşirile la film, ateliere de educaţie ecologică sau tururi ghidate).

Prezenta analiză se bazează pe rezultatele consultării online desfăşurate de Organizaţia Salvaţi Copiii în perioada 31 martie – 14 mai 2025. Scopul organizării acestei consultări a fost de a explora opiniile, percepţiile şi experienţele personale ale copiilor în ceea ce priveşte schimbările climatice şi educaţia cu privire la schimbările climatice, dar şi preferinţele şi nevoile lor de informare în acest domeniu.

*