Peste 9.500 de sesizări privind minori dispăruţi, în ultimul an

Articol de arionmihaela, 23 mai 2025, 09:51

Fenomenul copiilor dispăruţi este cu atât mai alarmant în România, cu cât, dintre cele 9.548 de sesizări privind minori dispăruţi, procesate în perioada 20 mai 2024 – 20 mai 2025, peste 60% reprezintă plecări voluntare din locuinţele sociale, căminele şcolare sau centrele D.G.A.S.P.C, potrivit statisticii IGPR, solicitate de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

Cu toate că numărul cel mai mare de sesizări privind dispariţia se înregistrează pentru copii de peste 14 ani, îngrijorător este şi numărul mare, peste 100, de sesizări privind dispariţiile la copii cu vârsta sub 5 ani. Experţii Salvaţi Copiii atrag atenţia că aceste plecări voluntare ale copiilor sunt adesea un semnal de alarmă privind experienţele negative pe care aceştia le trăiesc şi a dezechilibrelor emoţionale cu care aceştia se confruntă.

Din totalul sesizărilor privind dispariţiile de minori în ultimul an:

101 se referă la copii cu vârsta sub 5 ani;
131 la copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani;
2.002 privesc copii cu vârsta între 10 şi 14 ani;
7.290 sunt sesizări care se referă la dispariţiile unor copii din grupa de vârstă 14 – 17 ani.

Dintre aceste sesizări, active mai sunt, în acest moment, 482, dintre care majoritatea (339) privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani.

Cele mai multe dispariţii au fost sesizate în sectoarele din Bucureşti, judeţele Bistriţa-Năsăud, Iaşi şi Constanţa.

Fenomenul copiilor care fug este complex şi multifactorial. Iată principalele motive care îi pot determina pe copii să fugă:

Probleme familiale – Conflicte parentale, violenţă domestică, abuz sau neglijare.

Suferinţă emoţională – Sentimente de neînţelegere, singurătate sau respingere.

Presiune academică – Dificultăţi academice, bullying sau excluziune socială.

Căutarea autonomiei – Nevoia de independenţă şi libertate, în special în timpul adolescenţei.

Influenţă externă – Presiunea colegilor sau influenţa negativă a grupului.

Factorii de risc variază în funcţie de vârsta copilului, de mediul familial şi de mediul social. Comunicarea deschisă, ascultarea activă şi atenţia acordată semnelor de avertizare sunt esenţiale pentru prevenirea acestui comportament. Dacă vă îngrijorează un anumit copil, este important să creaţi un spaţiu de dialog fără judecată şi, dacă este necesar, să consultaţi profesionişti precum un psiholog pentru copii.

Salvaţi Copiii desfăşoară programe de prevenţie şi educaţie pentru copii – învăţarea drepturilor, recunoaşterea comportamentelor abuzive, mecanisme de raportare ale abuzului, pentru părinţi – cum să discute deschis cu copiii, cum să recunoască semnele de abuz, metode de parenting pozitiv, pentru cadrele didactice – formare în recunoaşterea şi raportarea formelor de abuzului şi violenţă, în colaborare cu autorităţile.

Salvaţi Copiii România este membră a Missing Children Europe, federaţia europeană care reuneşte 32 de organizaţii din 27 de ţări, dedicate protejării copiilor dispăruţi şi exploataţi sexual.

Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii, a explicat: “Atunci când un copil dispare de acasă, trebuie să ne uităm la cauzele din mediul lui de viaţă – familie, şcoală, anturaj – pentru a-l putea găsi cât mai repede şi în siguranţă şi pentru a putea repara cauzele care l-au făcut să apeleze la un astfel de gest, de cele mai multe ori un semnal de alarmă pe care copilul îl trage”.

Alexandra Tomescu, Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a explicat: “O parte din abuzurile sexuale comise asupra minorilor au ca victime copiii care au fugit din centre sau de acasă. Fuga lor de acasă are cauze diferite, dar în general, motivul este tot o formă de abuz. Prădătorii sexuali simt vulnerabilitatea copiilor şi în scurt timp le câştigă încrederea, îi constrâng, iar aceştia din urmă le devin victime. Am instrumentat multe cazuri în care pedofilii au profitat de aceste situaţii. Din fericire, condamnările au fost consistente, de peste 20 de ani, însă cu toate astea, victimele rămân neconsolate şi neînţelese în adevăratul sens al cuvântului şi cel mai adesea se întorc în familia sau în centrul de unde au plecat, fapt ce îi predispune la repetarea situaţiei, pe acelaşi tipar.”

Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi (25 mai) este marcată anual la nivel global pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la problema copiilor dispăruţi şi pentru a transmite un mesaj de speranţă familiilor acestora.

Missing Children Europe coordonează, de asemenea, liniile telefonice de urgenţă care oferă servicii esenţiale, cum ar fi sprijin pentru sănătate mintală, consiliere juridică şi servicii sociale. Aceste linii telefonice, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7, asigură faptul că familiile şi copiii care se confruntă cu aceste probleme nu sunt niciodată lăsaţi singuri în gestionarea acestor obstacole.

Missing Children Europe face apel la publicul larg, organizaţii şi autorităţi să fie solidare cu copiii dispăruţi şi să continue să sprijine liniile telefonice de urgenţă 116 000. Finanţarea consecventă pentru consolidarea capacităţilor şi îmbunătăţirea accesului la serviciile de asistenţă telefonică sunt paşi cruciali pentru a consolida eficienţa liniilor de urgenţă 116000 în protejarea copiilor din întreaga Europă.

Conform statisticilor din cadrul Missing Children Europe, numai anul trecut, liniile telefonice de asistenţă 116 000 au primit peste 120.000 de apeluri cu incidente de copii dispăruţi. În fiecare an, Poliţia se confruntă cu peste 250.000 de sesizări privind copiii dispăruţi în întreaga Europă.

Oricine este implicat într-un caz de dispariţie a unui copil poate suna la numărul 116 000 şi poate primi imediat sprijin emoţional, psihologic, social, juridic şi administrativ. Profesioniştii şi voluntarii instruiţi ajută familiile copiilor dispăruţi să gestioneze situaţiile, sprijină reunificarea familiei şi oferă sau îndrumă către servicii de îngrijire ulterioară, dar preiau şi apeluri de prevenţie.

În majoritatea ţărilor, liniile telefonice de asistenţă pentru copiii dispăruţi cooperează îndeaproape cu serviciile de aplicare a legii. Această cooperare poate include difuzarea alertelor şi a apelurilor, precum şi coordonarea sprijinului voluntarilor în operaţiunile de căutare şi salvare, dar rolul complementar al liniilor telefonice de asistenţă se extinde dincolo de cadrul investigaţiilor efectuate de organele competente în ceea ce priveşte prevenirea şi îngrijirea ulterioară.

Din anul 1983, ziua de 25 mai este dedicată copiilor dispăruţi, iar la nivel mondial sunt organizate acţiuni care au scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la problematica copiilor declaraţi dispăruţi în întreaga lume.

În România, Centrele de Consiliere pentru Părinţi, Centrele Educaţionale şi centrele Creştem Împreună (pentru copii ai căror părinţi muncesc în străinătate) funcţionează la nivel naţional şi furnizează servicii de evaluare, consiliere psihologică şi educaţie parentală pentru copii şi părinţi, suport educaţional pentru copii, activităţi de socializare şi timp liber pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, cât şi suport psihologic şi educaţional pentru rudele în grija cărora au rămas aceşti copii.