Controlul tensiunii arteriale – cum prevenim complicațiile

Hipertensiunea arterială, factorii de risc ascunși, prevenția inteligentă și importanța controalelor regulate

Articol de Monica Liche, 21 mai 2025, 16:40

Am vorbit despre ce înseamnă controlul tensiunii arteriale, ce ignorăm adesea și cum putem preveni complicațiile grave, cu colonel dr. Silviu Dumitrescu, medic primar cardiolog, șeful clinicii Cardiologie 1 de la Spitalul Militar Central, vicepreședinte al Societății Române de Hipertensiune, invitatul Ioanei Brușten, #ÎnComunitate.

Când boala tace, corpul plătește

Există boli care își fac simțită prezența zgomotos și altele care se insinuează cu pași mici, până într-o zi când nu mai pot fi ignorate. Hipertensiunea este o boală tăcută, nu doare, nu paralizează viața pe loc. O face încet, până când se transformă în infarct, AVC sau insuficiență cardiacă.

„ Nu știi că ești hipertensiv. Practic, în România, 40% dintre români sunt hipertensivi, dar unul din 5 români nu știe că este hipertensiv, pentru că nu și-a măsurat niciodată tensiunea arterială.

(…)Cifrele astea arată. De foarte multe ori vedem în camera de gardă pacienți care vin cu un eveniment cardiovascular grav. Vin cu un infarct miocardic, cu un accident vascular sau cu o fenomen de insuficiență cardiacă.

Sunt persoane care vin pentru prima dată la medic cu acest eveniment cardiovascular grav, dar care sunt hipertensivi netratați, neglijați terapeutic, cum spunem noi, nediagnosticați, o parte din ei de ani de zile.”

 Măsurarea tensiunii e cel mai ieftin act de prevenție

 De la automăsurare acasă, la Holter de 24h și până la simple jurnale zilnice – mijloacele există. Ceea ce lipsește adesea este curiozitatea vitală: cât am tensiunea? Domnul colonel dr. Silviu Dumitrescu, medic primar cardiolog, șeful clinicii Cardiologie 1 de la Spitalul Militar Central, vicepreședinte al Societății Române de Hipertensiune a făcut următoarele recomandări:

„Pentru a afla dacă suntem hipertensivi, dacă avem o tensiune arterială crescută sau dacă avem o tensiune arterială care nu este crescută, trebuie să facem un jurnal de tensiune, să ne măsurăm tensiunea o perioadă, cel puțin o săptămână, dar eu recomand ca această perioadă să fie un pic mai extinsă, până la două săptămâni sau chiar o lună de zile, în care să facem două măsurători, una dimineața și una seara. Măsurătoarea tensiunii arteriale cu un dispozitiv de măsurare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore, Holterul de tensiune, ca să-i spun așa cum îi spune toată lumea, adică un aparat care măsoară tensiunea dintr-un interval de timp stabilit de către medic, de obicei din 15 în 15 minute în timpul zilei și din 30 în 30 de minute în timpul nopții, este important și oferă o imagine asupra valorilor tensionale pe 24 de ore. Practic, Holterul de tensiune, ne aduce și el informații importante legate mai ales de momentele de risc cardiovascular maxim”

 Diminețile pot fi letale

Organismul nostru trăiește o „explozie biochimică” la trezire. La un hipertensiv, această reacție firească devine periculoasă. Creșterea excesivă a tensiunii arteriale este motivul pentru care cele mai multe infarcte și AVC-uri se întâmplă dimineața, în liniște.

„Tuturor ne crește tensiunea puțin în aceste ore de trezire, dar un hipertensiv poate să aibă un vârf important de tensiune arterială. De aceea, dimineața se produc cele mai multe infarcte și accidente vasculare cerebrale, când sunt și valorile tensionale cele mai mari.

După cum puteți vedea, aceste modificări bio-umorale care apar datorită reacției de trezire sunt susceptibile pentru a crește tensiunea arterială, mai ales la un hipertensiv. Există ceea ce se numește Morning Surge, adică o creștere excesivă a tensiunii arteriale. Tuturor ne crește tensiunea puțin în aceste ore de trezire, dar un hipertensiv poate să aibă un vârf important de tensiune arterială și de aceea dimineața se produc cele mai multe infarcte și cele mai grave, pentru că tocmai acest echilibru bio-umoral este modificat în sensul de a genera un risc crescut de eveniment cardiovascular.”- Colonel dr. Silviu Dumitrescu, medic primar cardiolog, șeful clinicii Cardiologie 1 de la Spitalul Militar Central, vicepreședinte al Societății Române de Hipertensiune

 România e în zona roșie

Cu aceleași valori, un spaniol va avea un risc mic, iar un român – unul crescut. Nu din cauză că suntem ghinioniști, ci pentru că nu ne tratăm. Uităm pastilele, uităm controalele, avem un stil de viață haotic și ne enervăm mai mult.

„România face parte din zona de risc cardiovascular foarte mare. Suntem o zonă roșie pentru că incidența, prevalența, mortalitatea și morbiditatea cardiovasculară sunt mai mari decât în cele mai multe țări din Europa.

(…)Explicațiile sunt multiple. În primul rând, da, genetic există populații la care riscul cardiovascular e mai mic, alte populații la care riscul cardiovascular este mai mare. Sunt însă multe alte diferențe.

Stilul de viață e foarte diferit, stresul social este foarte diferit, sistemele medicale sunt foarte diferite, iar toate aceste componente fac ca o tensiune de 135 cu 85 în România să te ducă în zona de risc cardiovascular crescut și să trebuiască să iei un tratament, iar în Spania nu.”

 Fumatul nu e cool

 Adolescenții îl preiau ca formă de frondă sau socializare. Adulții îl mențin din obișnuință. Dar efectul este același: boală cardiovasculară sau oncologică. Soluția? Educație de la cele mai fragede vârste.

„ Să luăm un lucru care, din punctul meu de vedere, aduce doar efecte nocive, fumatul. Din păcate, în România, încă, procentul de fumători este mult, mult mai mare decât în Spania, spre exemplu, și în celelalte țări în care zonele de risc cardiovascular sunt mai blânde, clasificarea de risc cardiovascular este mai blândă. Fumatul este un obicei social, este un gest pe care, din păcate, adolescenții îl adoptă așa ca frondă sau, repet, ca gest de conectivitate socială. Dar care aduce doar rău. Atât pentru cel care fumează, cât și pentru cei din jurul lui, care inhalează fumul. Dacă am vorbi, încă din școala generală, încă de la vârste mici, despre efectele pe care le are fumatul, despre corelațiile dintre fumat și boala cardiovasculară și afecțiunile oncologice, eu sunt convins că acei copii, când vor ajunge acasă și vor vedea că părintele își aprinde o țigară, îi vor spune, lasă-te de fumat pentru că vreau să fii sănătos.

Și cred că ar reprezenta un vector foarte important de a reduce fumatul la nivel național.”- dr. Silviu Dumitrescu, medic primar cardiolog

 Mișcarea zilnică începe de la o alegere simplă

Nu e nevoie de sală, echipament, abonamente. Doar de decizie. De alegerea  unui drum parcurs pe jos, în loc să iei mașina. 30 de minute de mers pe jos în pas alert pot îmbunătăți starea de sănătate.

„ Eu dau o recomandare foarte simplă și care funcționează la mulți dintre pacienții mei și le spun, gândiți-vă la un drum pe care să nu-l faceți cu mașina sau cu transportul în comun, și să-l faceți pe jos. 3 km, 4 km, dacă îi faceți zilnic, mergând pe jos, este un lucru excepțional de important pentru sănătatea dumneavoastră.

În felul acesta se creează și timpul pentru a face exercițiu fizic, se îmbunătățește profilul tensional, se îmbunătățește profilul lipidic, se îmbunătățește toleranța la glucoză, cu un gest simplu. 30 de minute de mers pe jos în pas alert.”

 

Alimentele procesate îți strică mai mult decât dieta

 Tot ce e ieftin, ambalat frumos și cu termen lung devine o lovitură pe termen scurt. Un stil alimentar care oscilează între grăsimi animale și junk food ar trebui înlocuit cu unul bazat pe un spectru mai larg de alimente cu valori nutriționale care să ne susțină sănătatea.

„ Sunt niște lucruri simple pe care le putem face. Să renunțăm la alimentele procesate.

Alimentele procesate, înalt procesate industrial s-a dovedit că au o influență negativă atât în boala cardiovasculară cât și în afecțiunile oncologice. Ar trebui să orientăm stilul alimentar al familiilor noastre către dieta de tip mediteranean.

Dieta mediteraneană este dieta care e asociată cu cel mai mic risc cardiovascular, dar și cu reducerea de risc de afecțiuni oncologice. E un lucru pe care ar trebui să-l facem pentru că tuturor ne place ceea ce mâncăm atunci când mergem în Grecia, în Italia și în Spania și cu certitudine am putea să adoptăm acest stil alimentar la nivel de familie.”

 

Trei lucruri de făcut

 Nu poți preveni totul. Dar poți preveni mult. Cu trei pași simpli:

„ Primul lucru pe care mi l-aș dori să-l fac ascultătorii noștri este să caute acea aplicație SCORE2 și să-și calculeze riscul cardiovascular și să nu o facă doar pentru ei, să o facă pentru cei dragi, pentru membrii de familie, pentru părinți, pentru oamenii pe care îi vor sănătoși și îi doresc să îi aibă aproape cât mai mult. Dacă ați descărcat aplicația, acolo trebuie să introduceți valoarea tensiunei arteriale.

Deci, al doilea gest pe care ar trebui să-l facem este să ne măsurăm tensiunea arterială și pentru că este May Measurement Month, luna mai, luna în care conștientizăm necesitatea de a ne afla tensiunea arterială, haideți să facem un jurnal de tensiune și s-o măsurăm măcar o săptămâna, așa cum am spus, de două ori pe zi. Dacă evaluarea SCORE ne arată că suntem într-o zonă de risc cardiovascular crescut, ei bine, atunci ar trebui să luăm măsuri. Măsuri pe care ne ajută să le luăm medicul de familie și dacă e cazul și medicul cardiolog.” – Colonel dr. Silviu Dumitrescu, medic primar cardiolog, șeful clinicii Cardiologie 1 de la Spitalul Militar Central, vicepreședinte al Societății Române de Hipertensiune