Break the fake| Ce ne învață feed-ul lui Elon Musk despre bulele pe internet
Articol de bucurestifm, 21 mai 2025, 10:31
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Cum ne modelează postările pe care le urmărim pe rețelele sociale opiniile politice? Asta s-au întrebat și jurnaliștii de la The New York Times și l-au ales ca studiu de caz chiar pe Elon Musk, pornind de la declarațiile acestuia, conform cărora conținutul de pe X (fostul Twitter) îi influențează viziunea despre politicile publice pe care ar trebui să le adopte SUA. Mai precis, într-un interviu recent pentru Fox News, Musk a declarat că videoclipurile care circulau pe platforma X în urmă cu câțiva ani, înfățișând mulțimi de imigranți, i-au stârnit fascinația pentru politica de dreapta și pentru măsuri mai stricte de protecție a granițelor.
Pornind de la aceasta observație, jurnaliștii și-au propus să simuleze experiența de utilizator pe care o are Musk pe X. Au recreat o versiune a fluxului său personal, deschizând un cont nou pe X și urmărind aceiași 1.109 utilizatori pe care îi urmărește și el. Apoi, au analizat peste 175.000 de postări provenind de la conturile pe care le urmărește, folosind un serviciu care colectează date de pe X. Această analiză exclude postările sugerate de algoritm de la alte conturi pe care nu le urmărește activ utilizatorul.
Fluxul rezultat, prezentat de către publicație sub forma unei selecții de postări dintr-un set mult mai mare, a dezvăluit care sunt subietele predilecte: numeroase laude la adresa lui Musk însuși, amestecate cu un val de indignare din partea dreptei față de politicile progresiste. Perspectivele sunt profund partizane: dintre zecile de mii de postări dintr-o săptămână obișnuită, aproape jumătate proveneau de la figuri din mass-media de dreapta, influenceri conservatori, politicieni republicani sau lideri guvernamentali. Unele dintre ideile care au circulat în fluxul domnului Musk au apărut ulterior în prim-planul scenei politice naționale.
Fenomenul observat de către New York Times este cel al bulelor informaționale, numite, în engleză, „filter bubbles.” Acestea pot fi înțelese ca o formă de izolare intelectuală, care poate apărea atunci când site-urile web folosesc algoritmi pentru a deduce care sunt informațiile pe care un utilizator ar dori să le vadă selectiv și apoi să ofere informații utilizatorului conform acestei ipoteze.
Aceste bule, consituite prin îmbinarea dintre tehnologie și comportamentul online al utilizatorului, rezultă în formarea unei constelații specifice de informații, adaptate pentru fiecare persoană, în loc să fie adresată unui public mai larg cu interese similare.
Riscul este ca persoana să fie expusă doar la idei cu care rezonează, care îi sunt pe plac și, în timp, să se izoleze ideologic și să se radicalizeze, ignorând punctele de vedere și sursele de informare diverse și pe cele de centru. În condițiile potrivite, bulele informaționale pot să conducă utilizatorul către așa-numitele camere de ecou – comunități online închise, în care nu sunt admise alte păreri decât cele ale grupului, unde “adevărul” perceput de membrii grupului este unul absolut și unde informațiile nu sunt analizate critic, devenind un mecanism important de dezinformare.
Atât pentru azi, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.