Conștienți, dar nehotărâți: Românii recunosc obiceiurile nesănătoase, însă mulți nu renunță la ele

Articol de bucurestifm, 15 mai 2025, 11:18

Un sondaj recent arată că, deși majoritatea românilor cunosc efectele negative ale unor obiceiuri precum consumul excesiv de zahăr, timpul petrecut excesiv pe telefon sau lipsa somnului suficient, o parte semnificativă dintre ei continuă să le practice.

Un număr de 2.930 de persoane au participat la un sondaj realizat de APPA – Asociația pentru Promovarea Asigurărilor, în cadrul campaniei naționale „Luna Asigurărilor de Sănătate”. Rezultatele evidențiază o conștientizare ridicată a riscurilor pentru sănătate, dar și dificultatea de a adopta schimbări sustenabile în stilul de viață.

Zahărul – „inamicul” recunoscut, dar nelipsit din dietă

Consumul excesiv de zahăr este perceput ca fiind cel mai nociv dintre obiceiurile analizate. 98% dintre respondenți sunt de acord că acesta afectează sănătatea, iar 73% consideră că impactul este major. Cu toate acestea, 1 din 3 români (32%) recunoaște că are un consum ridicat de zahăr sau dulciuri.

Îmbucurător este faptul că mulți încearcă să reducă acest obicei: 49% declară că au reușit să diminueze consumul de zahăr și să mențină acest comportament, în timp ce 35% au încercat fără succes pe termen lung, iar 10% își propun să reducă zahărul în următoarele trei luni.

Telefonul mobil – timpul petrecut online, mai mult decât o distracție

Deși 93% dintre respondenți sunt conștienți că utilizarea excesivă a telefonului mobil poate afecta sănătatea – 48% dintre aceștia apreciind că efectul este semnificativ – aproape jumătate (49%) petrec zilnic multe ore în fața ecranului, fie pe rețele sociale, fie în aplicații de divertisment.

45% dintre români afirmă că au reușit să reducă timpul petrecut pe telefon, în timp ce 36% au încercat, dar nu au reușit, iar 10% plănuiesc să facă o schimbare în viitorul apropiat.

„Amânarea somnului” – un obicei nociv, dar persistent

Tendința de a merge târziu la culcare, cunoscută și sub denumirea de „revenge bedtime procrastination”, este recunoscută drept o problemă de 91% dintre participanți, dintre care 56% consideră că impactul este sever.

Totuși, 49% dintre respondenți recunosc că obișnuiesc să amâne ora de culcare, pentru a câștiga timp personal. Doar 39% au încercat să combată acest obicei, fără succes durabil, iar 22% declară că nu intenționează să renunțe la el, în ciuda riscurilor cunoscute: scăderea capacității cognitive, stres, risc crescut de boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice.

Procrastinarea – mai puțin conștientizată ca problemă majoră

Dintre toate obiceiurile analizate, procrastinarea este percepută cel mai puțin ca fiind periculoasă: doar 64% dintre români consideră că afectează sănătatea, iar doar 22% apreciază că impactul este sever.

Cu toate acestea, jumătate dintre respondenți (50%) recunosc că amână frecvent sarcinile importante. În ceea ce privește intențiile de schimbare, 39% au reușit să reducă procrastinarea, dar 36% nu au avut succes, iar 15% nu au nicio intenție de schimbare.

Profilul respondenților: predominanță urbană, vârstă activă, venituri medii

Majoritatea celor chestionați au vârste între 26 și 65 de ani, cu un vârf în categoria 41–55 de ani (41%). În privința veniturilor, 34% au raportat un venit lunar între 1.500–3.500 lei, iar 35% între 3.500–7.000 lei. Participanții au fost în proporție de 55% femei și 45% bărbați, iar sondajul s-a desfășurat online, în perioada martie – aprilie.

Campania „Luna Asigurărilor de Sănătate” este susținută de UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România și UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România, având ca scop promovarea unei mai bune înțelegeri a rolului pe care prevenția și protecția prin asigurări îl joacă în menținerea sănătății populației.

Autor: Cornel Munteanu