Plantarea în compensare, de la bune intenții la cimitire de arbori?!
Articol de Mircea Apostolescu, 24 martie 2025, 17:03
După mai bine de 15 de ani de plantări în compensare, Bucureștiul nu este “sufocat” de arbori!
Hotărârea de Consiliu General (HCGMB) nr. 304/2009 privind plantarea în compensare, în cazul defrișării unor arbori de către persoane fizice, agenți economici sau instituții ale statului nu funcționează așa cum ar trebui, pe de o parte din cauza amenzilor foarte mici prevăzute pentru nerespectarea obligației de a planta zece arbori în locul fiecărui copac tăiat, pe de altă parte din cauză că nu poți planta zece copaci, pe un teren de pe care ai defrișat unul.
Dovada clară că HCGMB 304/2009 nu s-a aplicat este faptul că Bucureștiul nu este “sufocat” de arbori, după mai bine de 15 de ani de plantări în compensare, spune peisagista Diana Culescu.
“Dar, neavând Registrul Verde, nu știm unde sunt arborii, nu știm cât de mari sunt ei și nu știm care sunt cei pe care trebuie să-i protejăm.
Nu există această idee de plantare în compensare. Compensarea înseamnă că faci ceva de aceeași calitate. Asta cu plantarea în compensare este o prostie care este vehiculată prin Hotărârea de Consiliu General 304/2009. A avut bune intenții, în sensul în care s-a dorit ca, dacă se taie un arbore, totuși să existe un volum vegetal care să-i ia locul.
Din păcate, așa cum este ea făcută și cu amenzile derizorii, care există, în cazul în care nu aplici legea, practic, au făcut ca această Hotărâre de Consiliu General să fie inaplicabilă, la ora actuală.
Și această plantare în compensare gândiți-vă că presupune ca, la orice arbore tăiat, în București, să se planteze alți zece. Și o dovadă că această hotărâre nu funcționează este însuși faptul că Bucureștiul nu e sufocat de arbori. Hotărârea este din 2009, avem atâția ani de când se aplică, Bucureștiul nu este sufocat de arbori, deși, în teorie, , de câte ori am tăiat un arbore, de fiecare dată am plantat zece, în loc“, a explicat, pentru București FM, peisagista Diana Culescu.
Zece copaci nu pot trăi pe terenul de unde a fost tăiat unul singur!
O altă cauză pentru care plantarea în compensare nu funcționează constă în imposibilitatea de a planta zece arbori pe terenul de pe care a fost tăiat unul singur, mai spune specialista.
“Și această plantare în compensare presupune ca, la orice arbore tăiat, să se planteze alți zece. În afară de faptul că e o prostie, pentru că, dacă, într-o grădină de mici dimensiuni, abia ai loc să ții un arbore și tu îl tai, ca să-ți faci o casă sau să-ți mărești casa, ce șanse sunt ca, pe acel loc, să trăiască încă zece arbori, după aceea?
Pot să-mi plantez cei zece arbori , ei nu vor rezista niciodată acolo, pentru că nu au loc, nu au resurse”, explică Diana Culescu.
HCGMB nr. 304/2009 îi oferă celui care taie un copac posibilitatea de a planta în compensare pe un alt teren al său. Însă, nu precizează că terenul trebuie să se afle în Municipiul București, susține peisagista Diana Culescu.
Dacă nu poate planta pe un alt teren al său, persoana respectivă are posibilitatea de a plăti contravaloarea materialului dendrologic și a plantării acestuia administrației locale, pentru ca aceasta, prin institutiile proprii – Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), de exemplu,din subordinea Primăriei Capitalei, să planteze, în parcurile pe care le administrează.
Nici această variantă nu funcționează, însă, pentru că, după plantare, nimeni nu mai îngrijește arborii și aceștia se usucă. Astfel, există parcuri bucureștene care s-au transformat, în decursul anilor, în adevărate cimitire de arbori. Un astfel de exemplu este Parcul Izvor, susține specialista.
“Hotărârea de Consiliu General specifică, dacă nu poți să plantezi pe terenul tău, de unde ai tăiat, acești arbori, poți să plantezi pe un alt teren al tău. Nu specifică să fie tot în București. Nu știu cum ne ajută pe noi această hotărâre să avem arbori, în București .
Cea de-a treia prevedere este să faci un protocol cu administrația publică și să planteze ei pentru tine. Să le dai contravaloarea necesară, astfel încât să planteze.
Ceea ce, în teorie, se întâmplă. Practic, sunt parcuri, cum este Izvorul, care sunt cimitire de arbori. Pentru că se plantează acești arbori, nu se ține cont de ce calitate trebuie să fie cumpărată și, apoi, nu dă nimeni, absolut nimeni, bani pentru perioada de instalare. Adică, în următorii trei ani, după ce ai plantat trebuie ca cineva să aibă grijă. Pentru că este foarte vizibil cum, an de an, sunt plantați arbori, în parcurile din București, și mor”, a declarat Diana Culescu.
Cazul a 172 de copaci uscați din Parcul Izvor și alți 130 din Parcul Floreasca a fost cercetat, în 2021, de catre București FM. Astfel, potrivit informațiilor obținute, atunci, pe 29 octombrie 2020, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU) din subordinea Consiliului General al Municipiului București, încheia, pe baza unei licitații, un contract cu Compania Municipală Cimitire SA, aflată tot în subordinea CGMB.
Contractul stipula plantarea a 302 copaci, cu o grosime a trunchiului între 20-28 de centimetrii, dintre care 172, în Parcul Izvor , și 130 , în Parcul Floreasca. Același contract prevedea în sarcina Companiei Municipale Cimitire obligația întreținerii copacilor, după plantarea acestora.
În 14 octombrie 2020, ACCU încheia și cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB) un protocol pentru plantarea arborilor respectivi.
După circa un an, în toamna lui 2021, ACCU solicita ALPAB informații cu privire la starea celor 302 arbori. Și tot atunci, printr-un nou protocol încheiat între cele două administrații, se constata uscarea arborilor plantați cu un an în urmă.
Pe 28 octombrie 2021, ACCU cerea Companiei Municipale Cimitire SA ca, în baza garanției de bună execuție, să planteze alți arbori. Compania se afla, însă, deja, în insolvență și răspundea, pe 18 noiembrie 2021 că arborii plantați “nu prezintă semne de uscare”.
Plantarea în compensare distruge aspectul istoric al unor parcuri?
O altă problemă a plantarilor in compensare ar fi aceea că ar distruge estetica parcurilor , atunci când aceste plantări sunt executate în parcurile istorice ale Capitalei, precum Cișmigiul, spune peisagista Diana Culescu.
“Sunt plantați și in locuri unde, de fapt, distrug imaginea istorică a unui monument. Și, aici, o să vă dau exemplu Parcul Cișmigiu – unde, teoretic, orice intervenție de plantare trebuie să aibă avizul Ministerului Culturii și unde o să vă duceți și o să vedeți că e plăcuță cu “Peluză Mare” sau “Peluză Mică” și “Peluză Mare” și “Peluză Mică” sunt niște pădurici. Pentru că, acolo, s-a plantat, că era loc liber.
Nu ne interesează ce a vrut artistul, acum 170 de ani. Nu ne interesează să arate a monument istoric. Ne interesează să plantăm în compensare”, a declarat Diana Culescu.
