DNSC atenţionează asupra tentativelor de fraudă propagate pe WhatsApp
Pentru prevenirea atacurilor, DNSC recomandă utilizatorilor să nu furnizeze nimănui codurile de verificare primite prin SMS sau prin aplicaţii de mesagerie.
Articol de arionmihaela, 19 martie 2025, 16:16
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează utilizatorii cu privire la metodele tot mai frecvente de compromitere a conturilor de WhatsApp, prin solicitarea frauduloasă a codurilor de verificare.
“Dacă ai fost victima unei astfel de înşelătorii sau suspectezi că cineva încearcă să-ţi preia contul, trebuie să ţii cont de o serie de recomandări: contactaţi imediat furnizorul de telecomunicaţii pentru a solicita anularea oricărei tentative de duplicare a cartelei sau a numărului de telefon; schimbaţi parolele conturilor afectate şi ale celor asociate, utilizând parole puternice şi unice; activaţi autentificarea în doi paşi (2FA/MFA) pentru a adăuga un strat suplimentar de securitate”, se arată într-o postare publicată de instituţie pe propria pagină de Facebook.
La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, DNSC avertiza asupra unei noi tentative de fraudă de tip smishing (phishing prin mesaje pe telefon), prin care atacatorii vizează compromiterea unor conturi pe platforme de mesagerie, precum WhatsApp, ulterior folosind aceste conturi pentru propagarea unor tentative de fraude online.
“În cazul de faţă, mesajul transmis de atacatori utilizează următorul text: ‘Bună! Vă rog să o votaţi pe Adeline în acest sondaj, este fiica prietenei mele din Bucureşti, premiul principal este o bursă pentru învăţământ gratuit în Franţa, asta este foarte important pentru ea. Mulţumesc mult!’, precum şi un link către un site de phishing, care, de regulă, conţine cuvintele ‘vote’ şi ‘dance’, iar la final extensia ‘.top/home’. Astfel, după ce pagina web este accesată de persoanele în cauză, acestea observă două fete, una dintre ele fiind ‘Adeline’ şi un buton de vot, iar în clipa în care persoana dă click pe acest buton se deschide o fereastră tip pop-up (care apare brusc peste conţinut, folosită pentru notificări, mesaje sau formulare) în care se solicită ‘conectarea la WhatsApp pentru a putea vota’. În acest moment, utilizatorului i se solicită numărul de telefon”, se menţiona într-un comunicat de presă al Directoratului.
Ulterior acestei etape, pe aplicaţia WhatsApp, aflată pe telefonul victimei, se primeşte un cod necesar pentru asocierea unui dispozitiv, pe care victima îl introduce în fereastra pop-up, moment în care rămâne sub impresia că a ‘votat’.
“În realitate, utilizatorul a oferit atacatorilor acces la contul său de WhatsApp. Ulterior, va constata că au fost trimise mesaje neautorizate către întreaga agendă de contacte şi că respectivul cont este totodată în posesia atacatorilor. S-a mai constatat şi suspendarea contului de WhatsApp, ca urmare a acţiunilor de spam sau după ce persoane apropiate au informat păgubiţii. Precizăm că după asocierea dispozitivelor, mesajele transmise erau de două tipuri: fie replicau mesajul iniţial, astfel atacatorii încercând să compromită prin aceeaşi metodă şi alte conturi de WhatsApp, sau aveau un caracter urgent, mesaje în care se solicitau bani, de regulă suma de 1.800 lei. Mesajul prin care se solicită bani conţine textul ‘Bună, poţi să-mi împrumuţi 1800 RON? Am nevoie pe cardul meu sau Revolut, ţi-i dau înapoi mâine.’, după care se pune la dispoziţie un nume de utilizator corespondent serviciului Revolut, precizând urgenţa prin mesajul ‘Acolo este alt nume pentru că mi-au blocat contul, dar trebuie urgent să fac o plată pe acest cont. Mulţumesc mult!”, atrăgea atenţia DNSC.
Experţii în securitate cibernetică susţineau că, în cazul în care victima trimite bani, atacatorii persistă şi revin cu un mesaj în care se solicită suplimentar altă sumă de bani, respectiv 2.000 de lei, prin intermediul mesajului: ‘Îmi pare rău că te deranjez din nou, nu ai putea să transferi încă 2.000 acolo? Am calculat greşit puţin, îţi voi returna totul mâine’.
Pentru prevenirea atacurilor, DNSC recomandă utilizatorilor să nu furnizeze nimănui codurile de verificare primite prin SMS sau prin aplicaţii de mesagerie. De asemenea, este nevoie ca, întotdeauna, să fie verificată sursa mesajelor suspecte înainte de a răspunde sau de a acţiona.
sursa foto-fb Directoratul Național de Securitate Cibernetică
