DIICOT: A crescut considerabil participarea minorilor la traficul de droguri
România continuă să fie o ţară de tranzit pentru anumite tipuri de droguri, însă apare riscul ca grupări teroriste din Orientul Mijlociu să-şi finanţeze activităţile prin distribuţia de substanţe interzise.
Articol de arionmihaela, 12 februarie 2025, 15:38
Numărul minorilor implicaţi în traficul de droguri a crescut considerabil în ultima perioadă, iar traficanţii folosesc noi metode de a aduce şi vinde substanţe interzise în România: platforme online specializate, amfetamină şi ecstasy comandate prin Darknet cu plata în criptomonede, distribuţia prin intermediul unor clanuri, arată DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.
România continuă să fie o ţară de tranzit pentru anumite tipuri de droguri, însă apare riscul ca grupări teroriste din Orientul Mijlociu să-şi finanţeze activităţile prin distribuţia de substanţe interzise.
Piaţa drogurilor din Capitală este dominată de traficanţi care au legături cu comunitatea turcă, iar pentru distribuţia stradală un rol important îl au clanurile de etnie romă.
A crescut semnificativ traficul cu amfetamină şi ecstasy şi există pericolul apariţiei laboratoarelor de morfină – după model olandez.
Conform DIICOT, în ultimii ani, s-a constatat o accentuare a traficului de amfetamină şi MDMA (ecstasy) pentru consumul din România, drogurile fiind comandate prin Darknet.
Referitor la tendinţe, se remarcă sporirea conexiunilor între diferitele genuri de infracţiuni (trafic de droguri, infracţiuni informatice, pornografie infantilă, trafic de persoane, violenţă, furt, tâlhărie) şi proliferarea grupărilor infracţionale organizate policalificate, cu implicarea lor în activităţi infracţionale de trafic intern şi internaţional de droguri, date fiind câştigurile foarte mari şi rezultate rapide.
România – ţară de tranzit din două direcţii: heroină – din zona Afghanistan, Iran sau Pakistan; cocaină sau ecstasy – din Vestul Europei.
Din perspectiva României, spune DIICOT, se poate estima că se vor menţine rutele clasice de transport al heroinei din Asia către Europa de Vest, cu intersectarea terestră sau maritimă, pe una din subrute, a României ca ţară de tranzit.
În ceea ce priveşte heroina provenită din zona Afghanistan, Iran sau Pakistan, s-a stabilit că ruta de traficare presupune traversarea Turciei, Bulgariei şi României spre ţările din Europa de Vest, precum şi că acelaşi itinerariu este utilizat în sens invers, cu punct de plecare din Olanda, Spania, Germania, Italia sau Belgia pentru transporturile de cocaină sau de MDMA, atât pe cale aeriană, cât şi, în special, pe cale rutieră.
Porturile româneşti de la Marea Neagră (în special, portul Constanţa) pot constitui o alternativă considerată de traficanţi ca fiind viabilă pentru introducerea în spaţiul Uniunii Europene a cocainei şi a heroinei, dar şi a altor tipuri de droguri.
Conform DIICOT, piaţa internă este polarizată de consumatorii din Bucureşti, al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările infracţionale din această zonă, aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie romă pe segmentul de distribuţie stradală.
Cannabisul este cel mai consumat drog pe piaţă din România, dar şi cel mai capturat de către autorităţi.
***Peste o tonă de droguri şi 1,2 milioane de comprimate – confiscate.
Din perspectiva combaterii traficului de droguri, DIICOT a avut de soluţionat anul trecut 32.292 de dosare, din care 16.915 au fost cauze nou înregistrate.
Procurorii au soluţionat anul trecut 9.594 de cauze, din care 2.124 de dosare au fost trimise în instanţă, prin rechizitoriu şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, cu 3.662 de inculpaţi.
În cursul anului 2024, au fost confiscată cantitatea totală de 1.109 kg droguri, dintre care 199 kg droguri de mare risc şi 909 kg droguri de risc. Au mai fost indisponibilizate droguri de risc şi de mare risc reprezentând 1.235.117 comprimate (din care 64.197 de mare risc şi 1.170.920 comprimate de risc), 7,06 litri şi 2.346 doze.
De asemenea, anul trecut au fost descoperite 12.043 de culturi/plante de cannabis, în greutate totală de 477,469 kg, precum şi aproximativ 4,4 tone masă vegetală verde alcătuită din masa plantelor şi masa fragmentelor vegetale conţinând THC.
În plus, au fost capturate peste 7 tone de substanţe interzise dopante şi aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conţine cocaină.
