Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie împreună cu Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie cer praguri cantitative clare, asemenea alcoolemiei, în cazul drogurilor
Este esenţial ca legislaţia să fie echilibrată şi să prevadă măsuri clare.
Articol de arionmihaela, 1 februarie 2025, 14:35
“Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitate de organizaţie reprezentativă naţională a medicilor specialişti psihiatri din România, membră a EPA (Asociaţia Europeană de Psihiatrie) şi a WPA (World Psychiatric Association), împreună cu Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) în calitate de organizaţie reprezentativă a instituţiilor spitaliceşti de monospecialitate de profil din România, au luat la cunoştinţă “cu îngrijorare de propunerea politică difuzată în spaţiul public de majorare a pedepselor cu închisoarea pentru şoferii depistaţi pozitiv la substanţe psihoactive” şi doreşte să atragă atenţia presei şi factorilor politici asupra următoarelor aspecte:
1. Protejarea drepturilor pacienţilor şi balanţa siguranţei publice
Credem că pedepsirea extremă a şoferilor pozitivi la substanţe psihoactive legale poate duce la stigmatizarea pacienţilor care au nevoie de tratamente psihotrope şi care nu reprezintă un pericol real pentru siguranţa rutieră. O astfel de politică ar putea încuraja abandonarea tratamentelor de către pacienţii noştri din teamă de a nu risca sancţiuni penale, ceea ce ar putea duce la agravarea condiţiilor de sănătate mintală şi abia atunci ar augmenta nesiguranţa publică.
2. Distincţia între substanţele psihoactive ilegale şi cele legale
Substanţele psihoactive incluse în legislaţia românească actuală nu se limitează doar la droguri ilegale, dar includ şi medicamente prescrise de medici, cum ar fi anxioliticele, antidepresivele, psihostimulantele pentru tratamentul ADHD sau antipsihoticele. Aceste medicamente sunt esenţiale pentru tratamentele psihiatrice şi, în mod frecvent, sunt administrate pacienţilor care suferă de afecţiuni psihice compatibile cu conducerea auto. Creşterea pedepselor pentru aceştia, fără o reglementare clară şi diferenţiată, ar putea pune în pericol sănătatea mintală a multor mii de oameni bine integraţi şi funcţionali socio-profesional, care respectă tratamentele prescrise şi menţin un status psihic funcţional.
3. Recomandăm praguri cantitative clare, asemenea alcoolemiei
În loc de o abordare pur calitativă a consumului de substanţe psihoactive, care poate include un risc de penalizare a persoanelor care urmează tratamente legale, susţinem că ar trebui să se introducă teste cantitative cu praguri bine stabilite, asemănătoare cu alcoolemia şi în consonanţă cu practica europeană şi internaţională. Aceste praguri ar putea reflecta o balanţă între siguranţa rutieră şi protejarea drepturilor pacienţilor. De exemplu, se poate stabili un prag de concentraţie al substanţei în sânge care să nu fie asociat cu efecte cognitive sau motorii semnificative şi care să fie tolerat în cazul persoanelor care urmează tratamente recomandate de către medic, în doze terapeutice.
4. Practica europeană şi internaţională
Deşi neunitară ca practică legală, în multe state europene testele de sânge sau urină pentru substanţe psihoactive sunt reglementate cu praguri specifice care ţin cont de tipul substanţei şi de efectele acestora asupra capacităţii de a conduce. Astfel de reglementări sunt esenţiale pentru a evita incriminarea inutilă (şi profund discriminatorie) a celor care nu reprezintă un risc semnificativ la volan, dar care urmează tratamente legale, necesare pentru dreptul lor la sănătate. (…)
În sinteză, considerăm că este esenţial ca legislaţia să fie echilibrată şi să prevadă măsuri clare, diferenţiate pentru substanţele psihoactive legale şi cele ilegale, evitând astfel criminalizarea şi pedepsirea penală a celor care nu reprezintă un pericol social real, dar care urmează tratamente necesare, argumentate şi prescrise medical pentru afecţiuni psihice. Similar practicii europene şi internaţionale credem că introducerea de praguri cantitative similare cu cele ale alcoolemiei ar putea reprezenta o soluţie justă şi mai precisă pentru a asigura atât siguranţa rutieră, cât şi protejarea drepturilor pacienţilo” transmit medicii de specialitate..
