Corina Șuteu:”Trăim în societăți tranzacționale, care se bazează prea mult pe a avea în loc de a fi”

Într-o eră dominată de tehnologie și rețele sociale, cum putem proteja autenticitatea culturii naționale? Ce rol joacă tradițiile în această transformare rapidă și cum pot fi adaptate valorile artistice la noile medii? La aceste întrebări răspunde Corina Șuteu, manager cultural și fost ministru al culturii, într-un dialog captivant despre viitorul artei și identității culturale.

Articol de Monica Liche, 15 ianuarie 2025, 17:01

 Ce este cultura astăzi?

 Cultura națională, asociată în mod tradițional cu obiceiuri, moduri de viață și creații artistice, trece printr-o transformare profundă. Conturată atât de expresia colectivă, cât și de cea individuală, cultura devine acum un spațiu unde creativitatea este înlocuită treptat de consumul pasiv.

 „Cultura, din totdeauna, a avut aceste două mari definiții. Cultura este, pe de o parte, un spațiu enorm, care e alcătuit din toate obiceiurile noastre, din modurile noastre de viață și modurile noastre de a ne comporta și, cum să spun,  ceea ce noi traversăm ca experiență culturală, ceea ce e un teritoriu antropologic foarte vast și, pe de altă parte, ceea ce se numește creativitate, adică toată partea de creație. Creația este de fapt o expresie individuală a nevoii de a inova, de a gândi lucrurile într-o perspectivă cu totul și cu totul personală și, pe de altă parte, universală. Și, da, și de a traversa împreună cu ceilalți această experiență.

 (…)Noi nu avem o problemă cu cultura adevărată sau neadevărată, și mie nu mi se pare că e o alăturare potrivită, dar avem de a face cu un mod de a  stereotipa anumite modele și de a transforma publicul într-un consumator. Ne-am transformat de fapt creatorii în producători și pe spectatori, pe cei care cei care  asistă și sunt martorii proceselor creative, în niște consumatori,  ori procesul consumului n-are nicio legătură cu artele” – Corina Șuteu, consilier cultural și fost ministru al Culturii.

Superficialitatea ca normă culturală

Una dintre marile probleme ale culturii actuale este dezechilibrul cauzat de superficialitate. În loc să susțină un dialog profund, bazat pe valori și reflecție, interacțiunea culturală s-a redus la o formă compulsivă de consum. Oamenii nu mai caută experiențe care să-i provoace sau să le aducă profunzime, ci doar stimuli de moment, adesea lipsiți de substanță.

„ Suntem într-o sistemică culturală, în care totul s-a dezechilibrat în favoarea unei enorme superficialități. Superficialitatea înseamnă că tu nu mai percepi nimic prin prisma unui dialog, substanțial uman, bazat pe valori, bazat pe convingeri pe care tu ți le-ai dezvoltat și construit în timp. Nu, totul se bazează pe o interacțiune compulsivă de tip clinex. Acum văd asta, îmi place asta, mâine, peste două minute văd altceva, îmi place altceva și grupuri întregi, comunități întregi se unesc în jurul acestor non existențe momentane.

(…)    Am început să trăim în societăți foarte tranzacționale, care se bazează foarte mult pe a avea, în loc să se bazeze, în mod egal, și pe a fi. Dacă  între acestea două ar exista un echilibru oamenii ar fi cu mult mai fericiți.

Inteligența artificială între colaj și creație

 Dezbaterea despre inteligența artificială și impactul său asupra procesului creativ devine din ce în ce mai complexă. În ciuda faptului că  modelele de inteligență artificială pot genera text sau imagini, prin procesarea unor vaste seturi de date, ele nu creează în sensul clasic al cuvântului.

Totuși, această unealtă poate fi folosită pentru a susține procesele creative, fără a le înlocui autenticitatea, iar noile generații vor fi cele care vor putea folosi aceste instrumente în această direcție.

“Nu se spune nicăieri că inteligența artificială ar fi creat ceva, se spune doar că, da, sunt niște modele mari de limbaj, care în realitate fac colaje din diverse, inclusiv în tot ceea ce reprezintă text. Creația de text. Din datele la care au acces ele pun aceste date împreună, deci, într-adevăr nu e un proces pe care noi l-am numi creativ.”

(…)Cred că noile generații vor reuși să metabolizeze aceste instrumente astfel încât să sprijine creativitatea umană, nu să o distrugă.” – Corina Șuteu, consilier cultural

Insulele culturale, spații ale regenerării

 Un astfel de model de „insulă” culturală  își propune să fie nu doar un refugiu, ci și un loc al regenerării, al întrebărilor și al reflecției. Într-o lume atât grăbită, aceste insule devin spații de reconectare cu valorile autentice, cu natura și cu esența umană.

„După părerea mea, în momentul de azi este un moment auto generator în care noi trebuie să ne generăm propriile insule, să protejăm noi, la nivelul nostru, după un model foarte voltairian. Să ne îngrijim de grădina pe care o avem de jur împrejur. Eu am creat un spațiu care numește insula 42. Asta încerc să fac de un număr de ani.

(…)Când m-am întors din America, atunci am început să am creat acest spațiu pentru că începusem deja să fiu conștientă că noi, oamenii de cultură și oamenii cu o perspectivă umanistă asupra existenței, cred eu, trebuie să ne construim acest tip de insule.”- – Corina Șuteu, consilier cultural și fost ministru al Culturii.