Suntem prizonieri ai bulelor digitale! Află ce rol joacă algoritmii social media

România, între decizii istorice și vulnerabilități digitale

Articol de Monica Liche, 9 decembrie 2024, 17:11

Algoritmii social media și izolarea 

Decizia CCR, de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale, reprezintă o premieră în istoria postdecembristă a României. Vorbim despre o decizie care semnalează o criză politică, dublată de neîncredere, dar și despre noile media, deep fake, boți, algoritmi și felul în care toate acestea pot manipula un exercițiu democratic. În emisiunea #InComunitate, invitații lui Răzvan Ursuleanu, Flavia Durach – conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice ( SNSPA) și Antonio Momoc – specialist în comunicare și științe politice, au așezat sub lupa analizei impactul tehnologiei asupra opiniei publice.

„ Ne aflăm într-un moment în care informația este algoritmizat consumată, în care sigur ajungem să ne izolăm în aceste bule de rețele sociale și să ne trezim într-o bună dimineață că există o altă lume, care consumă cu totul și cu totul altceva, care este foarte sensibilă la mesaje naționaliste, care este consumatoare de teorii conspiraționiste, rezonează cu toate lucrurile acestea și le caută, poate și într-un mod activ, dar de cele mai multe ori le sunt servite de către algoritmi, întărindu-le, cu alte cuvinte, prejudecățile, credințele anterioare, întărindu-le practic toată suma de valori culturale și de nivel de informație pe care o aveau anterior.”, a explicat Antonio Momoc.

Emoțiile și consumul de informație nișată

Rețelele sociale și platformele digitale sunt concepute pentru a menține utilizatorii angajați  în consumul de conținut, cât mai mult timp cu putință. Această strategie poate  duce, însă, la radicalizarea opiniilor. Algoritmii prioritizează conținutul care apasă butoanele emoțiilor noastre, iar acest lucru dă naștere unor medii virtuale închise, unde opiniile diferite sunt excluse.

„ Algoritmii sunt gândiți să crească engagement-ul atenția noastră, care apoi e monetizată prin sistemul acesta de publicitate online, care e foarte extins și sofisticat. Scopul algoritmilor este să ne țină cât mai tare lipiți de ecrane și de smartphone-urile noastre. Cum fac asta? Împingând puncte de vedere care sunt din ce în ce mai extreme. Nu trebuie să ne gândim acum doar la extremismul ideologic. De exemplu, persoane care sunt interesate de viață sănătoasă, sub acțiunea algoritmilor, intrând în comunități online din ce în ce mai nișate, ajung să fie expuși,  la diete extreme și nesănătoase.”, a detaliat Flavia Durach.

De la influență digitală la manipulare politică

 Manipulările din spațiul digital nu sunt doar un efect secundar al tehnologiei, ci o parte a unui război informațional mai larg. Războiul cognitiv distorsionează percepțiile despre realitate și exploatează vulnerabilitățile noastre emoționale și culturale.

„ Interferențele în alegeri, sunt parte a războiului cognitiv, care este menit să distorsioneze reprezentările despre lume, percepțiile noastre. În războiul cognitiv, mintea noastră este câmpul de bătălie. Războiul cognitiv nu are început și sfârșit și nici nu declari război, ca în cazul unui conflict clasic. Suntem în plin război, am fost, eu aș zice că suntem, deja, cel puțin de la anexarea Crimeei. O să continue această stare de spirit. Nemulțumirile oamenilor, care sunt legitime, rămân, votul din ură va rămâne. Eu doar sper că se pun în mișcare mai multe mecanisme de protecție, pentru că tendințele vor rămâne și vulnerabilitățile, printre care neîncrederea cronică în toată clasa politică,  vor fi exploatate.”, a explicat Flavia Durach.

O soluție vitală pentru viitor, educația media

Educația media și importanța alfabetizării digitale timpurii reprezintă un punct nevralgic al societății noastre. Prin educație media putem ajuta generațiile viitoare să recunoască tiparele de manipulare și să analizeze critic conținutul pe care îl consumă.

„ Cred că ar trebui făcut mai făcute mai multe la nivelul educației de stat și foarte devreme. Avem exemplul țărilor nordice, care încep educația pentru media sau alfabetizarea media, cum se mai numește, de foarte devreme. Ținând cont că rețelele sociale, internetul, oferă infrastructura de comunicare pentru întreg spațiul public, inclusiv pentru comunicarea între guvernanți și cetățeni și așa mai departe, nu cred că mai putem ignora educația pentru media și probabil că ar trebui inclusă nu doar ca materie opțională, așa cum, după cunoștințele mele, este inclusă în sistemul preuniversitar. ”, a subliniat Flavia Durach.

Beneficiile unei perspective europene

 Soluțiile pe termen lung, par a fi educația, promovarea valorilor democratice europene și bunăstarea. Integrarea europeană oferă României oportunități de dezvoltare socială și economică, dar este nevoie de o comunicare clară și eficientă, care să ajute fiecare cetățean al acestei țări să înțeleagă de ce.

„Din punctul meu de vedere, dacă actualul sistem politic și toată clasa politică, în ansamblul ei, dorește să facă ceva, nu trebuie să facă în primul rând pe tik tok sau în legătură cu tik-tok -ul. Trebuie să facă mai mult în legătură cu bunăstarea socială și în legătură cu beneficiile pe care le are România din integrarea europeană, pentru a-i face pe oameni să înțeleagă că nu există altă soluție de dezvoltare, altă soluție de bunăstare socială, economică și de securitate națională decât Uniunea Europeană și NATO”, a concluzionat Antonio Momoc.