Peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.

Articol de arionmihaela, 6 decembrie 2024, 09:18

Peste 18 milioane de cetăţeni români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a alege noul preşedinte pentru următorii cinci ani.

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii:

în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

Unde votează alegătorii?

În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.

De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.

În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.

Românii din diaspora pot vota începând de vineri.

În cazul în care alegătorul îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

În cazul în care alegătorul are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la urne.

Votarea în ţară la prezidenţiale începe duminică, la ora 7,00, şi se încheie la ora 21,00.

Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

Pe durata votării li se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool‚ în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 metri. Prin organizarea evenimentelor de orice gen nu se poate obstrucţiona accesul persoanelor la secţiile de votare în preziua votării şi în zilele votării.

Cu ce acte de identitate se votează?

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

 Cum se desfăşoară votarea?

Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.

Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00.

Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.

Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. În această situaţie, cererea de votare va fi însoţită de o adeverinţă emisă de angajator din care rezultă că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7,00 – 21,00. Nu este obligatorie ştampilarea adeverinţei de către angajator.

Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

Tot prin intermediul urnei mobile pot vota şi persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

Persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare.