Cum recunoști o campanie de dezinformare în social media
Articol de Vicentiu Andrei, 4 decembrie 2024, 09:10
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
În campaniile de dezinformare, este esențial să poți promova rapid și eficient conținutul, către un număr cât mai mare de utilizatori ai rețelelor sociale.
Iată cum se poate realiza acest lucru, cu ajutorul tehnologiei, în câteva etape care au fost documentate în ultimii ani de către cercetători, jurnaliști, experți în securitate cibernetică și alți specialiști de profil.
Campaniile de dezinformare încep cu supravegherea mediului și înțelegerea audienței. Ce înseamnă asta? Examinarea publicului țintă și a mediului său informațional pentru a modela și a direcționa mesajele, identificarea temelor și liderilor de opinie, precum și segmentarea audiențelor pe baza pozițiilor lor față de problemele controversate.
În următorul pas, este construită infrastructura de comunicare. O armată digitală de conturi false, rețele de boți și troli, canale pentru distribuirea dezinformării (de exemplu, grupuri și pagini de social media), site-uri web pentru găzduirea conținutului fals, infrastructură financiară pentru achiziționarea de reclame. În aceasta etapă, inteligența artificială poate fi utilizată pentru automatizare și generarea de text, imagini și video.
Ulterior, această infrastructură, care mimează activitatea online organică, naturală și neprogramată este activată pentru plantarea și promovarea mesajelor care servesc obiectivelor campaniei de dezinformare. Utilizatorilor le este servit un flux constant de conținut care să creeze engagement, să atragă atenția, să scandalizeze, pentru a modela și satura mediul informațional. De asemenea, pot fi scoase din context și deturnate postări de la utilizatori autentici. În această etapă, inteligența artificială și algoritmii rețelelor sociale sunt exploatați pentru crearea și amplificarea artificială a conținutului.
Amplificarea artificială presupune propagarea mesajului pe mai multe platforme de social media, pentru a maximiza expunerea. Se recurge la o diversitate și varietate de canale care promovează același mesaj înșelător, pentru masca coordonarea din spate și a mima sprijinul popular, de la firul ierbii. Tehnologia intervine prin gestionarea rețelelor de boți, pentru a targeta segmente foarte precise ale audienței, și pentru a multiplica mesajele prin like-uri false și urmăritori falși.
După etapa inițială de amplificare tehnologică a mesajului, intervin trolii, sau așa numiții postaci, care să întrețină o rostogolire organică a mesajelor în online. Dezbaterile organice, care se produc în mod spontan, ajută dezinformarea să câștige teren. De aceea, trolii ațâță utilizatorii autentici în discuții consensuale sau contradictorii. Volumul și intensitatea schimburilor de replici cresc controversa și atrag utilizatorii autentici în vârtejul campaniei de dezinformare. Dacă totul merge bine (din perspectiva obiectivelor de campanie), narațiunile înșelătoare astfel construite vor căpăta o „viață” proprie în comunitățile vizate și se pot chiar permanentiza în discursul public.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
