Break the fake: Psihologia dezinformării – rolul prietenilor și familiei
Articol de bucurestifm, 6 noiembrie 2024, 15:48
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Oamenii sunt animale sociale, după cum bine știm. De aceea, sunt preocupați de integrarea în grup, iar acesta este și un mecanism important al dezinformării. Este mai probabil să credem o anumită informație, dacă ea vine de la prietenii și familia noastră.
De exemplu, în cadrul unui experiment din 2017, realizat pe un eșantion online de 1.489 de adulți din SUA, cercetătorii au conceput un newsfeed simulat de Facebook, care a inclus știri despre sănătate. Jumătate dintre participanții la studiu au primit postarea respectivă de la un prieten de pe Facebook în care aveau încredere, iar cealaltă jumătate de la o persoană în care nu aveau încredere.
Cei care au primit știrile de la o persoană de încredere au fost mai înclinați să declare că știrea a fost bine documentată, corectă și că prezenta puncte de vedere diverse (51%), în timp ce doar 34% au spus același lucru dacă au primit știrile de la o persoană în care nu aveau încredere.
Rezultate mai recente confirmă rolul persoanelor apropiate în credibilizarea informației. O nouă cercetare s-a aplecat asupra credinței în teoriile conspirației privind tentativa de asasinare a lui Donald Trump, din 13 iulie. Studiul face diferența între expunerea la teoriile conspirației și credința în aceste teorii.
Autorii au desfășurat un sondaj în zilele de după incident, între 17 și 21 iulie, întrebând 2.765 de persoane dacă au auzit de cele două teorii ale conspirației principale, una de orientare politică de stânga și cealaltă de orientare de dreapta, și dacă le consideră credibile.
Dintre participanții la cercetare, 38% au spus că au auzit teoria conform căreia agenți ai Partidului Democrat s-ar fi aflat în spatele tentativei de asasinat, în timp ce 50% au declarat că au auzit că tentativa a fost înscenată și nu reală. Și procente similare de persoane au spus că au crezut în cele două teorii: 12% au afirmat că este „foarte probabil” să fie un complot al Partidului Democrat, iar 11% au spus că este „foarte probabil” să fi fost înscenată.
Rezultatele sugerează că rețelele sociale sunt un canal important pentru expunerea la dezinformare: mai mult de jumătate dintre americani au aflat rapid despre una sau ambele teorii ale conspirației prin intermediul rețelelor sociale. Foarte interesant, expunerea la teoriile conspirației pe rețelele sociale nu se corelează cu credința că acestea sunt adevărate. În schimb, expunerea la aceleași teorii prin intermediul familiei și prietenilor se corelează cu percepția că aceste teorii dezvăluie adevărul.
În concluzie, pe internet poți da peste un munte de dezinformare, dar dacă auzi aceleași informații false de la cel mai bun prieten, sunt mai multe șanse sa te convingă.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
