VIDEO: Femeile jurnalist din toată lumea sunt hărțuite frecvent în mediul online
Articol de bucurestifm, 1 mai 2024, 09:27
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit! Indiferent dacă ești femeie sau bărbat, cu siguranță ai avut parte pe internet, măcar din când în când, de comentarii care să te jignească, să te amenințe sau să te intimideze. Din păcate, pentru femeile jurnalist acest lucru devine aproape o rutină zilnică.
A devenit o necesitate pentru jurnaliști să își mențină o prezență în online, și să interacționeze constant cu publicul lor. Însă beneficiile mediului digital facilitează și exacerbează practicile de hărțuire, cum ar fi amenințările online, doxxing-ul (adică dezvăluirea abuzivă a datelor personale, cum ar fi numărul de telefon sau adresa), hărțuirea online și intimidarea, precum și cyberbullying-ul.
Hărțuirea online a jurnaliștilor incomozi se desfășoară într-un mod sistematic, începând de la vârf (actorii care declanșează campania de hărțuire), apoi executată pe rețelele sociale de o rețea de influenceri și o brigadă de troli, și, în final, amplificată de utilizatori obișnuiți ai rețelelor sociale. Există dovezi consistente și convingătoare din întreaga lume că astfel de comportamente afectează în mod disproporționat jurnaliștii din grupuri vulnerabile. În special jurnalistele sunt cele care se confruntă cu comentarii misogine și amenințări la adresa siguranței personale, inclusiv aluzii la violență sexuală.
Avem dovezi privind hărțuirea jurnaliștilor din categorii vulnerabile strânse de peste tot din lume, de exemplu Statele Unite, Filipine, Germania, India, Taiwan, Marea Britanie, Nepal, Finlanda, Franța, Irlanda și Coreea de Sud. Jurnalistele vizate reacționează cu sentimente de vinovăție și devalorizare personală, alegând frecvent să se retragă de pe rețelele sociale pentru a evita comentariile ofensatoare și deranjante. După cum era de așteptat, hărțuirea online se asociază cu traume psihologice și intențiile de a părăsi profesia.
Un raport privind hărțuirea online, realizat sub egida UNESCO și a Centrului Internațional pentru Jurnaliști în 125 de țări arată că aproape trei sferturi (73%) dintre respondenții la cercetare de sex feminin au declarat că au fost țintele violenței online, cum ar fi: amenințări cu violența fizică – inclusiv amenințări cu moartea (25%), violență sexuală (18%), amenințări cu violența împotriva membrilor familiei, inclusiv copii și sugari (13%), uneori urmate de atacuri și abuzuri offline (20%).
În plus, dezinformarea joacă un rol complex în amplificarea acestei probleme. În primul rând, jurnalistele sunt vizate de campanii de dezinformare. În al doilea rând, ele sunt atacate atunci când demontează dezinformarea, teoriile conspirației și extremismul de dreapta. În al treilea rând, actorii implicați în dezinformare hărțuiesc și amenință jurnaliste pentru a le discredita.
Atunci când întâlnești aceste situații în mediul online, NU distribui conținutul și NU participa în niciun fel la valul de ură. Raportează imediat conținutul de acest tip și treci mai departe.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
