VIDEO: Capcanele erei digitale – deep fake-ul, boții, trolii și altgoritmii
Articol de Monica Liche, 12 februarie 2024, 18:21
2024 este anul alegerilor, în lume și în România. Este și un an cu multe conflicte armate în derulare, dar și cu multe probleme generate de traiul din ce în ce mai precar. În acest context, Europa se află sub amenințarea unor manifestări de tip extremist, al grevelor și, mai nou, al mesajelor deep-fake generate cu ajutorul AI. Am discutat #InComunitate cu conf. univ. dr. Antonio Momoc, specialist în comunicare și în științe politice.
„Vom avea alegeri în România, ar trebui să fie patru rânduri, dar acum sunt discuții de comasare, posibil să rămână două sau trei. Vorbim despre un an super electoral. Sunt îngrijorări, anul acesta sunt alegeri și în Statele Unite, dar și în Rusia și în Ucraina, în martie, în contextul în care acolo se desfășoară un război. Pe de altă parte, vor fi alegeri în multe alte state, în India, Indonezia, Pakistan, Mexic. Deci, într-adevăr și state în curs de democratizare, regimuri care se pretind democratice, altele despre care știm mai degrabă că sunt autocratice, iar alegerile sunt mai degrabă simulate sau au avut loc doar de fațadă, e cunoscut câștigătorul înainte de a se pronunța. Ne îngrijorează, pentru că există o serie de vulnerabilități în comunicarea publică și una dintre ele, care ar fi trebuit să fie, până la urmă, unul dintre avantajele comunicării moderne, este comunicarea online și riscurile care vin în special dinspre comunicarea digitală. Mă refer aici în mod particular la platformele social media, mă refer la rețelele sociale, mă refer la boți și algoritmi care răspândesc cu mare viteză în special știrile false și ating un număr mare de oameni.”
Algoritmii și boții apasă pe butonul emoției noastre.
Modul în care operează algoritmii și boții se bazează pe influențarea emoțiilor noastre. Iar când reușesc să facă asta, înseamnă că manipularea noastră a început cu stârnirea unei emoții care polarizează negativitatea noastră, disprețul sau ura către punctul de interes, stabilit inițial de laboratoarele de comunicare.
„Dezinformarea online, ceea ce în pandemia COVID, Organizația Mondială a Sănătății a numit infodemie reprezintă, deci, riscul major în societăți tulburate și îngrijorate de pericolul războiului, de situații de criză economică și socială, de criză a energiei, de imigrație, deci de o serie întreagă de fenomene social-politice oricum îngrijorătoare. Peste toate astea, informația publică, respectiv comunicarea electorală, mesajele, narativele sunt sau pot fi cumva virusate, infestate de informații false, de narative, strategice, de lucruri absolut închipuite și imaginate de către unii sau alții, în echipe și în laboratoare de comunicare care folosesc fără ezitare troli, care pot folosi postaci, care se folosesc de instrumentele online pentru a răspândi de fapt știri false, propagandă și pentru a destabiliza, în esență, regimuri politice sau instituții politice specifice democrației liberale.
(…)Studiile arată faptul că, de fapt, platformele digitale, inteligența artificială, softul sunt programate prin boți și algoritmi mai degrabă să viralizeze și să răspândească informațiile care produc mai multă emoție, care produc mai mult engagement și care produc mai multe reacții, de unde și mai mulți bani. Cu alte cuvinte softul, inteligența artificială, boții, algoritmii sunt programați să fie empatici cu mai ales știrile care provoacă mai degrabă controversă, polarizare, ură, sentimente și, bazându-se pe toate aceste instrumente, să producă mai mulți bani.”
Gândește înainte să distribui o știre
Știrile false circulă libere printre noi. Ca să nu punem umărul la rostogolirea unei știri care ar putea distruge o viață sau care ar putea să aibă consecințe de nebănuit, ar trebui să verifică veridicitatea ei. Să ne eliberăm de emoțiile care ne-ar putea conduce către o decizie care ar putea să se dovedească greșită.
„Știrile false cu siguranță urmăresc să producă în special emoțiile noastre și într-un caz și în celălalt. De fapt, se activează o serie de sentimente, de valori, de credințe, de convingeri, până la urmă, chiar de prejudecăți pe care noi le avem în legătură cu informațiile, fie că sunt unele verificate, fie că sunt de a dreptul gogoși inventate, știri false. Ceea ce trebuie să facem noi, ca utilizatori, în primul rând, pentru că oricum ni se va declanșa cumva și partea acesta emoțională a ființei noastre, noi suntem emoționali și raționali în același timp, este să căutăm să ne detașăm un pic, înainte de a reacționa imediat cu privire la un narativ sau cu privire la informațiile pe care le regăsim în orice fel de știre sau orice fel de informație.
(…)Este extrem de important să căutăm să verificăm din mai multe surse și să punem cumva în context informațiile respective, să nu ne pripim să redistribuim informații pe care le găsim pe rețele sociale sau să le îmbrățișăm doar pentru că ne confirmă anumite temeri, angoase, prejudecăți sau lucruri pe care le credeam despre alții, pentru că alte studii arată faptul că, de cele mai multe ori, răspândim știri false, le credem și le transmitem mai departe, pentru că din primul moment le luăm ca atare.”- conf. univ. dr. Antonio Momoc, specialist în comunicare şi în ştiinţe politice
Algoritmii nu recurg la coduri deontologice
Dacă în ceea ce privește presa tradițională mai putem vorbi de filtre care să cearnă neadevărurile, iar asta pentru că, dincolo de cei corupți sau coruptibili mai există și jurnaliști care cred în valoarea adevărului, când vorbim de algoritmi, aceștia nu au coduri deontologice.
„Putem să reproșăm presei tradiționale, fie de radio și de televiziune, că este la rândul său politizată, manipulată, mințită, intoxicată, dar și acolo, în interiorul ei, există jurnalism de calitate și există jurnaliști care își fac treaba cu seriozitate și care iau foarte în serios codurile deontologice și profesionale, morala și etica publică. Atunci când vorbim despre algoritm, lucrurile acestea nu mai contează absolut deloc, pentru că algoritmii sunt gândiți să răspândească informații care produc audiență și atât. Iar aceste informații care produc audiență și atât nu sunt întotdeauna informații verificate sau informații în interes public.”
Trolii, cărăușii dezinformării
Au rolul clar de a destabiliza încrederea, acolo unde se consideră că este necesar acest tip de manipulare pentru a influența masele. Un fel de „divide et impera” al societății moderne, o armă bine pregătită a celor care vor să aibă puterea în orice colț de lume.
„O jurnalistă finlandeză a relatat prima oară despre fabricile de troli din Rusia care, pur și simplu construiesc tot felul de narative false pe care le livrează simultan în Ucraina, în țările nordice și în țările baltice, unde s-au efectuat aceste studii și în care s-a observat că narativele construite în Saint Petersburg erau apoi stimulate, livrate și răspândite de către poștașii și troli și, de fapt, contribuiau la o polarizare socială și politică în aceste societăți, orientând foarte mulți oameni în favoarea Rusiei și justificând cumva intervenția rusească în Ucraina.”- conf. univ. dr. Antonio Momoc, specialist în comunicare şi în ştiinţe politice
